Criza combustibililor provocată de tensiunile din Orientul Mijlociu produce deja efecte în Europa – și nu doar la pompă. Statele membre au început să ia măsuri pe cont propriu, iar unele dintre ele intră în conflict direct cu regulile Uniunii Europene, notează Agerpres.
Cel mai recent exemplu vine din Slovacia. Guvernul de la Bratislava a adoptat un pachet de măsuri prin care a restricționat, pentru 30 de zile, alimentarea cu motorină pe teritoriul său și a introdus un sistem de prețuri diferențiate: cine are mașina înmatriculată în Slovacia plătește un preț, cine are numere străine plătește mai mult.
Ricardo Cardoso, purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, a explicat într-o conferință de presă că Bruxellesul consideră aceste măsuri ilegale.
„Considerăm că aceste măsuri sunt foarte discriminatorii şi contrare dreptului UE. Deşi înţelegem necesitatea sprijinirii cetăţenilor în aceste momente, măsurile nu trebuie să discrimineze pe criterii de naţionalitate şi nici să submineze integritatea pieţei unice”, susține acesta.
Asta înseamnă că un stat membru nu are voie să facă diferența între cetățenii europeni în funcție de țara în care și-au înmatriculat mașina, deoarece este discriminare pe criteriu de naționalitate, iar dreptul european interzice asta explicit.
Comisia a anunțat că va lua „măsuri legale adecvate” împotriva Slovaciei pentru a se asigura că regulile sunt respectate. Cardoso a subliniat că „în acest moment este important ca statele membre să nu acţioneze unilateral în aceste chestiuni şi să ne coordonăm măsurile”.
Ce fac celelalte state și de ce e o problemă
Slovacia nu e singura țară care a intervenit. În ultimele zile, mai multe state membre au adoptat măsuri naționale pentru a atenua scumpirea energiei generată de conflictul din Iran: reduceri de impozite, plafonarea prețurilor, ajutoare directe pentru familii și companii. Toate cer, în același timp, o reacție coordonată de la Bruxelles.
Comisia Europeană le-a transmis guvernelor că orice măsură trebuie să fie „țintită” și „temporară”, dar mai ales coordonată cu restul partenerilor. Altfel, există riscul de a genera dezechilibre, concurență neloială sau chiar de a agrava problema – așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei, când restricțiile unilaterale asupra exporturilor de măști între statele membre au creat haos pe piața internă.
Mecanismul de urgență pe care Bruxellesul vrea să-l activeze
Pentru a preveni acest tip de situație, vicepreședintele Comisiei responsabil cu Piața Unică, Stephane Sejourne, a anunțat marți dimineața, în Parlamentul European, intenția de a activa mecanismul de urgență pe piața unică, cunoscut sub acronimul IMERA.
„Comisia Europeană îşi propune să activeze acest mecanism, care va permite garantarea, în cadrul pieţei interne, a unor reguli pentru toată lumea şi va evita comportamente protecţioniste sau care accentuează preţurile şi diferenţele de preţuri la energie de la o ţară la alta”, le-a spus Sejourne eurodeputaților.
Acest mecanism – adoptat în 2024, dar care nu intră în vigoare până pe 29 mai – prevede că, odată declarată o situație de urgență, statele membre nu mai pot interzice exporturile intracomunitare de bunuri esențiale pentru criza respectivă și nici nu pot impune restricții care ar putea duce la probleme de aprovizionare în cadrul pieței unice.