Ședința liderilor Coaliției PSD-PNL-USR-UDMR s-a încheiat cu un acord parțial în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, potrivit informațiilor Antena 3 CNN. Trei variante sunt pe masă în acest moment, iar prima dintre ele prevede pensii mai mari decât legea inițiată de Guvernul Bolojan și respinsă de Curtea Constituțională. O decizie finală urmează să fie luată după discuția pe care o va avea, marți, președintele Nicușor Dan cu reprezentanții magistraților.
Astfel, potrivit surselor Antena 3 CNN la ședința liderilor Coaliției de guvernare, care a avut loc luni seara, aceștia au ajuns la trei variante pentru reforma pensiilor magistraților:
- 75% din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de 12 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani;
- 70% din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani;
- 70% din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de 12 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani;
O decizie finală nu a fost luată însă. Liderii Coaliției așteaptă concluziile întâlnirii dintre președintele Nicușor Dan și reprezentanții magistraților. După aceste discuții, șeful statului se va întâlni și cu liderii Coaliției de guvernare, iar apoi Coaliția va prezenta forma finală a legii.
Eșec la prima rundă de negocieri de la Cotroceni
O primă rundă de negocieri la Palatul Cotroceni între liderii politici, Nicușor Dan și reprezentanții magistraților, s-a încheiat cu un eșec. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut eșecul negocierilor, precizând că varianta propusă de Guvern a fost respinsă de magistrați. Mai exact, prim-ministru a spus că a propus ca magistrații să aibă o pensie care să ajungă la aproximativ 3.200 de euro net pe lună, în loc de 5.000 de euro, cât câștigă în prezent.
„Astăzi, fiind 80% din salariu brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu, pensia e practic cât ultimul salariu, ceea ce e anormal orice s-ar spune, legat de sistemul de contributivitate, de o anumită echitate, de diferența dintre pensia din magistratură și pensia media din România, de suportabilitatea socială, de o minimă echoitate. Pe acest aspect nu s-a căzut de acord”, a spus Ilie Bolojan săptămâna trecută.
La rândul lor, magistrații au precizat, prin Consiliul Superior de Magistratură (CSM), că nu au cerut pensii mai mari decât salariile.
„Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne rațională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situație pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri și care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023”, au transmis magistrații săptămâna trecută.
Connform stenogramelor discuțiilor însă, obținute de Antena 3 CNN, magistrații au cerut în continuare pensii mai mari decât salariile.
Ce prevedea legea privind pensiile magistraților
Coaliția de guvernare se vede nevoită să reia reforma pensiilor magistraților, după ce legea pe care și-a asumat răspunderea Guvernul Bolojan în Parlament a fost respinsă în totalitate de judecătorii Curții Constituționale a României (CCR). În motivare, judecători dau de înțeles că legea ar putea fi constituțională, însă avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost solicitat corect.
Potrivit legii pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, vechimea în muncă necesară pensionării magistraților urma să crească de la 25 de ani la 35 ani, așa cum este și pentru ceilalți cetățeni.
De asemenea, cuantumul pensiei acestora din ultima remunerație netă urma să scadă de la 100% până la 70%, astfel încât să nu mai existe situații în care pensia este egală cu salariul sau chiar mai mare.
Legea prevedea și o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani.