Tadjikistanul analizează retragerea din Statutul de la Roma, actul constitutiv al Curții Penale Internaționale (CPI), relatează Agerpres, care citează EFE. Un proiect de rezoluție în acest sens a fost dezbătut joi de un grup de deputați, potrivit serviciului de presă al Camerei inferioare a Parlamentului de la Dușanbe.
Instituția precizează că, după analiza acestui document, au fost luate deciziile "corespunzătoare", fără a se preciza în ce constau acestea și când anume va fi supusă votului rezoluția.
Tadjikistanul este o fostă republică sovietică și a semnat Statutul de la Roma al CPI în 1998, ratificându-l în anul 2000.
În trecut, țara asiatică a fost criticată de autoritățile europene pentru că nu și-a respectat obligațiile, permițând în 2025 vizita președintelui rus Vladimir Putin, în condițiile în care CPI a emis pe numele acestuia un mandat de arestare pentru crime de război.
Mandatul de arestare pe numele lui Putin a fost emis de CPI în 2023
Președintele rus Vladimir Putin a sosit în octombrie în Tadjikistan anul trecut pentru a participa la summitul organizat cu liderii altor foste republici sovietice din Asia Centrală. E vorba despre Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkenistan și Uzbekistan.
Putin și-a limitat deplasările în străinătate, după ce Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a emis în 2023 mandate de arestare pe numele său și al Mariei Alekseyevna Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copilului în cadrul Biroului președintelui Federației Ruse.
Cei doi sunt acuzați în legătură cu deportarea copiilor ucraineni în timpul războiului care durează de mai bine de patru ani și jumătate.