Smaranda Brăescu, românca născută în "Zodia Recordurilor". I se spunea "Regina Aerului"

de O.P.    |    01 Noi 2012   •   12:59
Cei mai mulţi dintre noi mergem cu capul plecat, privindu-ne picioarele care se mişcă mecanic într-o înşiruire de paşi mărunţi ce ne duc din punctul A în punctul B. Sunt însă oameni care au privit cerul şi au stabilit că aceea este limita lor.

Dacă ieri v-am povestit despre viaţa inginerului Gheorghe Botezatu - omul care a calculat posibilele traiectorii Pământ-Lună, astăzi vom afla istoria de viaţă a femeii care a spart toate barierele şi a doborât record după record - Smaranda Brăescu.

Smaranda Brăescu s-a născut pe 21 mai 1897, la Hănţeşti, Buciumeni şi a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume.

În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bătut recordul mondial deţinut de un american.



Povestea ei a început în vara anului 1928, când, la invitaţia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. Aici a executat primul său salt, simţindu-se, după cum ea însăşi a afirmat, "ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”.

Din acel moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. Însă istoria ei de viaţă nu a fost lineară: în ţară a executat peste zece salturi cu paraşuta şi a trecut prin mari peripeţii. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare a aterizat în copaci, însă nimic nu a descurajat-o.

Trei ani mai târziu, în 1931 a primit de la Comandamentul Aviaţiei Militare aprobarea de a încerca să doboare recordurile feminine stabilite în Europa şi America.



Aşa se face că pe 2 octombrie 1931
, escortată de două avioane, unul medical, iar altul cu un oficial al Aeroclubului, a decolat la bordul unui avion francez, de pe aerodromul din Pipera. Avionul, model Potez XIII, pilotat de aviatorul Alexandru Papană, s-a ridicat până la altitudinea de 6.000 m, de unde Smaranda Brăescu a efectuat saltul cu paraşuta, fără mască de oxigen. Altitudinea de 6.000 m a fost confirmată de barografele supravegheate de oficialul Aeroclubului, precum şi de altimetrul avionului, care în momentul saltului indica 6200 m.

După cele 21 minute şi 25 secunde cât a durat saltul, paraşutista a avut o aterizare reuşită. Saltul a fost confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. În acel moment, Smaranda Brăescu deţinea recordul naţional la saltul cu paraşuta, atât la femei cât şi la bărbaţi, precum şi recordul feminin la nivel mondial. Pentru acestă performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică.



Însă nu s-a oprit aici. A dorit să doboare recordul mondial la sărituri cu paraşuta, aşa că a plecat în SUA pentru a se antrena. Recordul era deţinut de un american care a sărit de la 7.233 de metri.

La 19 mai 1932, avionul a atins altitudinea de 24.200 de picioare (7 400 m), de unde a sărit
. Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, unde a fost recunoscută şi proclamată învingătoarea recordului mondial de coborâre cu paraşuta.

Însă nu s-a oprit aici. La 27 aprilie 1936, la bordul avionului personal, a traversat Munţii Iugoslaviei, o zonă extrem de turbulentă.

Femeia recordurilor a făcut un raid, la bordul avionului său, de 1100 km, în linie dreaptă, deasupra Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, în premieră mondială. A zburat şase ore şi zece minute până la Sorman (65 de km de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forţat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena şi de acolo, survolând Bulgaria a aterizat la Bucureşti.

Bolnavă de cancer la sân, Smaranda Brăescu moare în 1948 la Cluj.





x close