La Bruxelles se negociază în această perioadă unul dintre cele mai importante dosare climatice pentru România: introducerea sistemului ETS2, care ar putea scumpi combustibilii și încălzirea locuințelor începând cu 2028.
În joc sunt atât costurile suplimentare pe care le vor suporta populația și firmele mici, cât și aproximativ 8 miliarde de euro pe care România ar urma să le primească prin Fondul Social pentru Climă, mecanismul european destinat compensării efectelor tranziției verzi, precizează într-o analiză președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
ETS2 pentru România, ar introduce un cost al emisiilor de CO₂ pentru combustibilii utilizați la încălzirea locuințelor și în transportul rutier. Acest cost va face ca prețul gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei sa fie mai mare cu 3-15% față de prezent.
“România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci felul în care sunt împărțite costurile, ritmurile și avantajele tranziției. Aici există teren real de argument. România a redus deja foarte mult emisiile: EEA arată o scădere a emisiilor totale de GES de 59,5% în 2023 față de 1990, iar fișa Comisiei pentru România indică emisii nete în 2023 cu 74,5% sub nivelul din 1990. În paralel, Comisia nota că în 2021 România era sub plafonul anual din sectoarele ESR cu circa 4,9 MtCO2e.
Asta susține un argument politic puternic care trebuie valorificat, România nu vine la masa europeană ca restanțier, ci ca stat care a livrat deja reduceri semnificative și care cere ca efortul istoric să fie recunoscut în designul prezent și viitor al politicilor climatice. Problema trebuie pusă astfel: nu „vrem tratament preferențial fiindcă nu ne convine ETS”, ci „vrem o construcție ETS și un pachet de tranziție care pornesc de la realități corect măsurate și de la contribuțiile deja făcute de statele membre”, susține expertul în energie.
Potrivit acestuia, România ar trebui să își construiască poziția în negocierile privind ETS2 pe trei direcții: recunoașterea efortului deja făcut în reducerea emisiilor, adaptarea regulilor la realitățile sistemului energetic național și obținerea unor beneficii concrete pentru tranziție.
Care ar trebui să fie argumentele României la bruxelles
Bucureștiul poate argumenta că a redus semnificativ emisiile față de 1990, că are nevoie de flexibilitate pentru a-și menține securitatea energetică și că merită acces mai avantajos la fonduri și mecanisme care să susțină investițiile necesare decarbonizării.
“Dacă România susține că a redus deja mult și că evaluarea actuală este incompletă sau incorect calibrată, atunci trebuie să ceară rezultate foarte precise: acces mai avantajos la fonduri de modernizare, perioade de tranziție mai bine calibrate, sprijin pentru capacități de flexibilitate și stocare, și o arhitectură de piață care să nu penalizeze disproporționat economiile care au făcut deja o parte mare din ajustare. UE deja folosește veniturile ETS pentru Modernisation Fund, de care România beneficiază, iar reforma pieței de electricitate din 2024 întărește rolul contractelor pe termen lung și al mecanismelor de stabilizare pentru investițiile curate. România trebuie să vină cu pretenția că vrea mai mult spațiu pentru investiții și tranziție ordonată, nu doar excepții defensive”, scrie Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, discursul românesc ar trebui să fie: ”România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a ETS și a politicilor energetice care ignoră efortul deja făcut, structura sistemului energetic național și nevoia de securitate a alimentării. Fiind unul dintre statele care și-au redus substanțial emisiile, România cere ca viitoarele reguli să recompenseze performanța istorică, să permită secvențieri realiste și să ofere avantaje investiționale celor care au livrat deja rezultate.”
Totuși, România nu se poate baza exclusiv pe argumentul reducerii istorice a emisiilor, deoarece o parte importantă a acestui rezultat a fost determinată de restructurarea industrială de după 1990. De aceea, Bucureștiul trebuie să combine performanța din trecut cu un plan credibil pentru viitor, susținând că tranziția verde trebuie continuată într-un ritm care să nu afecteze securitatea energetică și să nu impună costuri disproporționate economiei și populației.
Ştiri video recomandate
