Pentru mulți oameni, sângerarea apărută în timpul periajului dentar sau la folosirea aței dentare este tratată ca un episod banal, ușor de ignorat. Medicii stomatologi avertizează însă că sângerarea gingivală este unul dintre cele mai frecvente semne de boală parodontală și, în anumite situații, poate indica dezechilibre care depășesc sfera cavității orale.
Cel mai frecvent context în care apare sângerarea gingivală este periajul dentar. Mulți pacienți cred că periuța prea dură sau tehnica incorectă sunt singurele cauze. În realitate, sângerarea este un semn clasic de gingivită, inflamația superficială a gingiilor cauzată de placa bacteriană.
Placa este un biofilm format din bacterii care se acumulează zilnic pe dinți și sub marginea gingivală. Atunci când nu este îndepărtată eficient, determină inflamație, iar vasele de sânge din gingii devin fragile și sângerează ușor. Tratamentul sângerărilor gingivale ar trebui privit ca o parte a unei strategii de prevenție cu impact major asupra sănătății generale, căci inflamația evoluează, iar consecințele pot fi mult mai serioase decât un disconfort local
Sângerarea spontană a gingiilor, fără un factor declanșator evident
Atunci când gingiile încep să sângereze spontan, fără periaj, folosirea aței dentare sau un traumatism local, este un semn ce nu ar trebui ignorat., căci în mod normal, gingiile sănătoase nu sângerează. Apariția sângerării spontane sugerează că vasele de sânge sunt deja fragile, iar țesuturile sunt inflamate cronic. Studiile publicate în literatura de specialitate confirmă că, fără intervenție (igienizare profesională și tratament), placa bacteriană și tartrul acumulate pot provoca o progresie rapidă a inflamației de la gingivită la parodontită, ce afectează gingia, ligamentele parodontale și osul alveolar. Netratată, parodontita duce progresiv la pierderea suportului osos și, în timp, la pierderea dinților.
Sângerarea gingivală asociată cu respirația urât mirositoare persistentă
Atunci când sângerarea gingivală este însoțită de halitoză persistentă, situația indică de regulă o activitate bacteriană intensă la nivelul pungilor parodontale. Bacteriile anaerobe, care se dezvoltă în lipsa oxigenului, colonizează spațiile dintre dinți și gingii și produc compuși sulfurici volatili. Acești compuși sunt responsabili de mirosul neplăcut al respirației și reprezintă un semn clar de inflamație gingivală activă. Boala parodontală este una dintre principalele cauze ale halitozei cronice, iar fără tratament, inflamația se poate extinde, afectând progresiv țesuturile de susținere ale dintelui.
Sângerarea gingivală însoțită de durere, umflare sau retracția gingiilor
În stadii mai avansate ale bolii parodontale, sângerarea gingivală apare frecvent împreună cu durere, edem local și retracția gingiilor. Gingia își pierde poziția normală, se retrage și expune rădăcina dintelui, o zonă mult mai sensibilă și mai vulnerabilă decât coroana dentară. Această expunere crește riscul de hipersensibilitate dentară, durere la alimente reci sau dulci și apariția cariilor radiculare.
Sângerarea gingivală la pacienții cu boli generale sau deficiențe nutriționale
Nu toate cazurile de sângerare gingivală au cauze strict locale. În numeroase situații, afecțiuni sistemice pot agrava inflamația gingivală sau pot favoriza sângerarea. Diabetul zaharat este unul dintre cele mai cunoscute exemple, deoarece glicemia crescută afectează circulația, răspunsul imun și capacitatea de vindecare a țesuturilor. Pacienții cu diabet au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boală parodontală severă.
De asemenea, bolile cardiovasculare, tulburările de coagulare sau afecțiunile hematologice pot influența sănătatea gingivală. Deficiențele de vitamina C afectează structura colagenului și rezistența vaselor de sânge, în timp ce deficitul de vitamina K poate compromite mecanismele de coagulare.
Sângerarea gingivală în sarcină sau în perioade de dezechilibru hormonal
Modificările hormonale influențează direct răspunsul gingiilor la placa bacteriană. În timpul sarcinii, creșterea nivelului de estrogen și progesteron amplifică reacția inflamatorie, chiar și în prezența unei cantități reduse de placă dentară. Gingivita de sarcină este o afecțiune bine documentată, caracterizată prin gingii sensibile, umflate și care sângerează ușor.
Medicii stomatologi recomandă monitorizarea stomatologică regulată în sarcină, deoarece inflamația gingivală netratată poate evolua spre forme mai severe. Situații similare pot apărea și în pubertate, menopauză sau în cazul tratamentelor hormonale, perioade în care gingiile devin mai vulnerabile la inflamație.
De ce sângerarea gingivală afectează sănătatea generală
Inflamația cronică din cavitatea bucală nu rămâne un fenomen local. Bacteriile parodontale și mediatorii inflamatori pot ajunge în circulația sistemică, contribuind la inflamația generalizată a organismului. Studiile de specialitate confirmă legătura dintre boala parodontală și afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat și anumite complicații ale sarcinii.
Orice sângerare gingivală care persistă mai mult de câteva zile, apare spontan sau este însoțită de alte simptome precum durere, retracție gingivală sau respirație urât mirositoare necesită evaluare stomatologică. Diagnosticul precoce permite tratamente minim invazive și previne pierderea dinților.
Ştiri video recomandate
