14 din cele 19 spitale din PNRR sunt „sub risc”, anunță noul ministru al Fondurilor Europene: „4 sau 5 știm sigur că nu se pot face”

Dragoș Pîslaru, noul ministru al Fondurilor Europene, a făcut joi o serie de declarații referitoare la noile spitale pentru România prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El spune că 14 din cele 19 unități medicale sunt „sub risc”, iar 4-5 dintre ele „sigur nu se pot face”.

„Există 4 sau 5 spitale care nu au progres deloc, zero. Nu cred că cineva va putea să susțină că se pot face până anul viitor. Pe celelalte le-am putea accelera, dar cu siguranță în acest moment avem un risc la circa 14 spitale din lista inițială de 19. 5 spitale credem că se pot face, pe baza progresului fizic, 4 sau 5 știm sigur că nu se pot face. Încercăm să salvăm tot ce se poate salva împreună cu constructorii. Iar pentru toate celelalte să găsim surse alternative de finanțare. Nu se pune problema să renunțăm la ele.”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Acesta a precizat că va avea mâine o discuție cu Celine Gauer, șefa Grupului operativ pentru redresare și reziliență al Comisiei Europene.

„Vreau să îi spun că lucrurile nu mai sunt ținute sub preș, că există o asumare. Avem un premier decis să fie garantul că aceste lucruri se întâmplă.”, a declarat Dragoș Pîslaru.

„Nu vom negocia tehnic, pentru că din păcate credibilitatea României a fost puternic știrbită. Realitatea este că ne-am dus de fiecare dată cu promisiuni și de fiecare dată până acum nu ne-am ținut de ele. „Merge și așa” s-a terminat.”, a mai spus el.

El a precizeazat și că proiecte în valoare totală de 7,8 miliarde de euro riscă să nu poată fi finalizate până la sfârșitul anului 2025. „Vorbim de școli, de spitale, de segmente de autostradă, de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuințe pentru tineri, de împăduriri, o bună parte din capitolele cruciale care au un risc de ajustare semnificativ în acest moment.”, a spus el.

Alte declarații făcute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru:

• Cererea de plată 3 a fost întârziată și depusă abia în decembrie 2023.
• Dacă în spațiul puiblic s-a discutat mai mult de întârzierea reformelor, e doar vârful icebergului.
• Din primăvară Comisia Europeană a început să ne întrebe cum vrem să implementăm investiții în contextul în care în unele cazuri progresul este zero.
• Dacă vrem să terminăm investițiile până în 2026, cum poți să faci asta dacă nu ai construcția respectivă nici măcar demarată.
• Comisia Europeană și MIPE au început o discuție deocamdată preliminară prin care să vedem ce din totalul acesta poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârșitul lui 2026.
• Descoperim o problemă sistemică, nu discutăm de o problemă doar la nivel central sau sectorial.
• Miercuri dimineață am avut întâlnire cu premierul Bolojan și el la ora 18:00 a convocat întâlnire cu ministerele de linie cruciale pentru implementarea proiectelor.
• Dacă facem ca până acum așteptăm să vedem cum e cu cerera anterioară ca să o depunem de următoarea…
• Cererea de plată 4 voi lucra să putem aduce o sumă nemaîntâlnită ca magnitudine, de circa 5 spre 6 miliarde de euro, care ar fi un balon de oxigen extraordinar pentru finanțele publice din România.
• În zona de investiții, partea de proiecte care au fost în continuare agreate sau pre-agreate cu Comisia că le putem face, să le punem pe grant să putem lua toți banii gratis, e crucial, să le urmărim să fie implementate. Vom avea sistem de monitorizare extrem de strict.
• Pe proiectele cu grad zero de implementare, ministerele trebuie să vină cu stadiu.
• Pe cei 28,5 miliarde euro alocați pe PNRR, s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fragmentat autostrăzi, jumătate din fonduri europene și jumătate din bugetul național. Ai deci angajamente din bugetul național. România îi are și nu îi are în această perioadă cu deficite bugetare. Iar peste asta s-a făcut și supracontractare de 130%. Prin urmare în jurul PNRR există contracte de finanțare puse pe masă de 47,4 miliarde de euro.
• Ce nu se poate termina până în 2026 vom vedea care e ordinea priorităților pentru țară, va fi o stabilire de surse alternative de finanțare, coeziune, BEI, alte surse, cu o fazare corespunzătoare.
• Este un moment de reset.
• Guvernanța corporativă în energie – aceste reforme sunt printre cele mai întârziate. Vom face modificări legislative, că ne dă în judecată cineva, să câștige în instanță, asigurarea unei baze legislative ca guvernul să nu fie neputincios în fața unor numiri politice. Ne uităm la modificări legislative ca aceste lucruri să fie ireversibile.
• Pachetul fiscal este una din reformele principale asumate de prim-ministru și coaliția de guvernare. Vom avea act normativ pe legea de abiliare în timpul verii, care va adopta acest pachet.
• Pe legea salarizării. Este necesar timp de pregătire și ajustare la noile condiții bugetar-fiscale. Și pe pregătire mai este nevoie de timp, s-a trimis un prim draft către Comisie, dar care nu este realist în condițiile actuale bugetare. Discuția cu Comisia Europeană – există preacord de principiu să fie pusă pe sfârșitul trimestrului 2 din 2026.
• Legea pensiilor speciale – există eforturi juridice serioase ca remedierea problemelor din zona magistraților să fie definitivă și ireversibilă.
• În iulie 2025 trebuie să apară ordinul de ministru pentru stabilirea tarifelor pe vehiculele grele. Trebuie să intre această modificare cu pachetul fiscal.
• În mod realist, scenariul de lucru este nu pierdem niciun euro de la fondurile nerambursabile, avem suficiente proiecte mature pentru cei 13,5 miliarde de euro de pe componenta de granturi.