O analiză a Qriton Technologies pentru Context.ro arată că războiul din Iran este folosit pe scară largă în mediul online pentru a răspândi frică, polarizare și mesaje antioccidentale, inclusiv în România. Potrivit raportului, rețelele de propagandă care l-au susținut anterior pe Călin Georgescu amplifică acum narațiuni legate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Analiza, realizată de cercetătorii Andra Martinescu și Marius Dima, a examinat peste 70.000 de postări din mediul online (rețele sociale și site-ur) publicate între 27 februarie și 6 martie. Concluzia principală este că subiectul războiului din Iran este folosit oportunist pentru a genera panică, furie și divizare politică.
Potrivit raportului, mai mult de jumătate dintre postări sunt legate de rețele de amplificare care propagă narațiuni antioccidentale și pro-autoritare asociate propagandei ruse. Printre acestea se numără și subrețele multilingve precum Rybar, InfoDefense sau Node of Time.
Autorii analizei spun că aceleași rețele au fost implicate anterior în promovarea mesajelor lui Călin Georgescu în spațiul online românesc.
Cum sunt amplificate mesajele în România
Un exemplu identificat în raport este un clip publicat pe TikTok, în care autorul afirmă că „susține Iranul” și compară situația din România cu cea din această țară. Clipul a fost redistribuit rapid pe cel puțin 14 conturi, adunând peste 155.000 de vizualizări.
Potrivit analizei citate de Context.ro, videoclipul a pornit de pe contul lui Daniil Constantinos Nicoara și a fost preluat imediat de conturi afiliate lui Călin Georgescu, precum „Mesager CG președintele meu” sau „CălinAncaSimion”, dar și de conturi cu tematică religioasă sau suveranistă.
„Datele arată o infrastructură care injectează același conținut în platformă prin valuri repetate și suprapuse de amplificare”, notează cercetătorii.
Raportul indică și o sincronizare între surse de propagandă rusești și platforme sau influenceri din România.
Un exemplu este influencerul online Adrian Onciu, premiat în 2021 de agenția rusă Sputnik. Acesta a publicat un articol în care susține că Iranul este prezentat pe nedrept drept sponsor al terorismului și încearcă să îl poziționeze ca victimă.
Textul a fost ulterior distribuit pe mai multe pagini de Facebook ale unor publicații românești. Un alt articol al aceluiași autor, despre strategia SUA față de Iran, a fost preluat aproape simultan de versiunea română a site-ului Pravda și de ActiveNews, menționat în raport drept unul dintre amplificatorii frecvenți ai narațiunilor pro-ruse din România.
Rețea de conturi suspecte care amplifică mesajele
Analiza identifică și o mică rețea de conturi cu comportament considerat neautentic, asociată unor postări ale jurnalistului Dan Tomozei, colaborator al Radio China International.
Potrivit cercetătorilor, două conturi de Facebook - Viorel Pinghireac și Mihai Viorel - devin active imediat după debutul operațiunilor militare analizate și distribuie aceleași mesaje pe paginile de Facebook aleunor instituții media importante din România.
Postările respective sunt apoi redistribuite pe alte pagini și platforme, inclusiv pe Telegram sau X.
Influencerul BobbyD și valurile de distribuire pe TikTok
Raportul atrage atenția și asupra activității influencerului pro-rus BobbyD, care apare frecvent în analiza Qriton Technologies.
Într-un caz documentat, 61 de conturi de TikTok au publicat în același minut același clip, folosind exact aceleași hashtaguri – inclusiv #bobbyd și #romaniavanduta. Ulterior, sute de conturi au redistribuit materialul.
Cercetătorii consideră că acest tipar indică o operațiune coordonată de manipulare a algoritmilor, posibil bazată pe boți, menită să facă videoclipul viral.
Potrivit unei investigații anterioare publicate de Context.ro, BobbyD ar fi promovat în trecut conținut provenit din operațiunea de influență Storm‑1516, asociată rețelei fondate de Evgheni Prigojin.
Cum comunică Rusia, China și Iran în online
Raportul Qriton Technologies analizează și modul în care actorii statali își coordonează mesajele online.
Rusia a generat cel mai mare volum de conținut, peste 13.000 de postări, cu mesaje axate pe criza petrolului, amenințări nucleare și scenarii de evacuare sau represalii.
China a avut aproximativ 9.000 de postări, în care discursul oficial pune accent pe neutralitate, negocieri și responsabilitatea Occidentului.
Iranul a fost reprezentat prin peste 12.000 de postări, concentrate pe ridicarea sancțiunilor, suferința civililor și legitimarea poziției regimului de la Teheran.
Deși stilul de comunicare diferă, cercetătorii spun că mesajele celor trei state converg spre aceleași narațiuni geopolitice în doar câteva ore.
Potrivit experților de la Qriton Technologies, aceste mesaje sunt adaptate în spațiul românesc de influenceri și platforme din zona suveranistă sau populistă.
„Din siajul așa-numit suveranist se întrețin narațiuni anti-europene, anti-NATO și, mai nou, împotriva SUA”, arată analiza. Cercetătorii notează că inclusiv mișcarea MAGA și Donald Trump, considerate anterior apropiate ideologic de aceste grupuri, au început să fie criticate în unele dintre aceste mesaje.
Ştiri video recomandate
