România a semnat, în cadrul Forumului Industriei de Apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, mai multe memorandumuri de înțelegere privind noi proiecte de apărare și programe de cooperare militară, informează MApN. În cadrul acestui forum au fost astfel anunțate și „Coalițiile de achiziții”, iar șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a semnat Declarația cadru de aderare, care va facilita achiziții militare în comun, alături de alte țări NATO.
„În acest sens, România a aderat la Coaliția specifică pentru Naval Strike Missile și Joint Strike Missile alături de SUA, Marea Britanie și Norvegia”, a precizat MApN.
Naval Strike Missile (NSM) este o rachetă antinavă, contractată de România încă din 2022 pentru dotarea a patru baterii de coastă și a navelor militare. Până în prezent, racheta nu a intrat oficial în dotarea Forțelor Navale Române.
Lansare a unei rachete NSM. Foto: Profimedia Images
Prin programul SAFE, România urmează, de asemenea, să achiziționeze 7 sisteme și 48 de rahete NSM, contract în valoare de 207 milioane de euro, fără TVA, în comun cu Norvegia.
Rachetele NSM sunt considerate rachete de generația a 5-a, „stealth”, greu detectabile radar, cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri, conform datelor oferite de firma producătoare.
România va participa alături de SUA, UK și Norvegia și la programul rachetei Joint Strike Missile (JSM). Aceasta reprezintă o variantă a rachetei NSM care poate fi lansată de avioanele F-16 sau F-35 (care urmează a intra, de asemenea, în viitor, în dotarea Forțelor Aeriene Române). Deoarece sunt lansate din avion, de la altitudine mai mare, rachetele JSM au o rază de acțiune mai mare decât a celor NSM, lansate de la sol sau nivelul mării, unde presiunea atmosferică e mai mare.
Progamul JSM face ca România să aibă astfel în dotare inclusiv arme convenționale „de descurajare”, cu rază mare de acțiune, care pot fi folosite pentru a lovi ținte aflate în adâncime, la sute de kilometri de linia frontului.
România va beneficia de supraveghere radar NATO modernă
Cu ocazia forumului de armament de la summitul NATO, a fost anunțat programul iAFSC - Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye) - „viitoarea platformă de avertizare timpurie a NATO, inițiativă la care a aderat și România”, a precizat ministerul român al Apărării.
Programul iAFSC este, practic, o inițiativă a Alianței Nord-Atlantice de înlocuire a actualelor avioane-spion AWACS, folosite pentru supraveghere radar.
Avioanele AWACS, de tip Boeing E-3A, au fost, de altfel, dislocate în România, în 2023, la un an după izbucnirea războiului din Ucraina. Cunoscute drept „ochii din cer ai NATO”, ele au făcut zboruri de recunoaștere deasupra teritoriului aliat.
AWACS vine de la „Airborne Warning and Control System”, în traducere: „Sistem Aeropurtat de Avertizare și Control”.
Un singur avion AWACS poate localiza orice aparat de zbor sau navă la o distanță de până la 400 de kilometri. Trei avioane AWACS pot scana, împreună, întreg spațiul european al NATO. O fotografie radar de 360 de grade realizată de AWACS poate fi distribuită instantaneu avioanelor de luptă sau altor unități militare.
Acum, NATO își propune să înlocuiască Boeing-urile folosite în misiuni AWACS cu o „arhitectură modernă de supraveghere care combină platforme aeriene, senzori spațiali, sisteme terestre și capabilități fără pilot”, arată MApN.
Avion AWACS Saab GlobalEye. Foto: Hepta
„Aliații fac un pas important prin achiziționarea în comun a până la 10 aeronave Saab GlobalEye (suedezo-canadiene), care vor reprezenta viitoarea capabilitate de supraveghere si control a NATO”, precizează ministerul Apărării.
România a aderat deja la acest proiect și va beneficia, astfel, în viitor, de supravegherea aeriană oferită de GlobalEye, „un sistem care și-a demonstrat deja capacitatea de a detecta, urmări și identifica amenințări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră”.
Noi achiziții de Patriot și programe NATO de apărare antidronă și de formare a piloților de drone
De asemenea, din comunicatul MApN, aflăm că ministrul Apărării, Radu Miruță a participat și la o ceremonie de semnare de memorandumuri de înțelegere pentru două proiecte în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă.
Aceste două proiecte sunt ADCALLAT și PASC.
ADCALLAT provine de la „Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats” („Capacități de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de altitudine joasă”), iar PASC provine de la „Passive Air Survelllane Capabilities” („Capacități pasive de supraveghere aeriană”).
Conform Janes, aceste proiecte se referă în special la apărarea antiaeriană împotriva dronelor ori a rachetelor de croazieră („amenințări aeriene de altitudine joasă”).
Sistem antidronă Merops, care urmează a fi operaționalizat de armata română. Foto: Getty Images
Astfel, prin intermediul Agenției NATO de Sprijin și Achiziții (NSPA) țările aliate vor achiziționa 700 de rachete Patriot PAC-2 și 200 de rachete Patriot varianta nouă PAC-3.
„Programul Passive Air Surveillance Capabilities vizează dezvoltarea unor capabilități moderne de supraveghere aeriană pasivă, bazate pe senzori care detectează și urmăresc ținte aeriene fără a emite semnale proprii. Aceste sisteme completează rețeaua existentă de supraveghere aeriană, sporesc capacitatea de avertizare timpurie și îmbunătățesc cunoașterea situației aeriene, inclusiv în cazul aeronavelor sau dronelor cu semnătură radar redusă”, a mai precizat MApN.
De asemenea, ministrul apărării naționale a semnat și memorandumul actualizat pentru proiectul NATO Flight Training Europe/NFTE (Inițiativa pregătirii piloților militari în Europa). Programul prevede antrenarea de piloți - inclusiv români - pentru avioane de vânătoare, elicoptere și, în special, drone, în cadrul inițiativei NATO Drone Edge.
„NATO Drone Edge presupune alocarea de fonduri pentru achiziția de sisteme contra-drone, în următorii 5 ani, în valoare de peste 40 miliarde de dolari. Totodată, va fi lansată și o platformă de tip marketplace, prin intermediul căreia aliații vor avea posibilitatea să acceseze contracte deja semnate de agenții NATO sau de alți aliați pentru achiziția de sisteme C-UAS. De asemenea, un alt obiectiv al programului îl reprezintă creșterea de 5 ori a numărului de piloți de drone, până la finalul anului 2027”, conform MApN.
