Airbus analizează vânzarea diviziei sale spaţiale din Statele Unite, în timp ce constructorul franco-german de avioane se concentrează pe crearea unui campion paneuropean în domeniul sateliţilor, printr-o fuziune în trei, scrie Financial Times.
Compania sondează interesul unor posibili cumpărători pentru afacerea din SUA, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Divizia spaţială americană a Airbus cuprinde o fabrică în Florida şi familia de sateliţi mici Arrow, care pot fi produşi în serie atât pentru comunicaţii şi imagistică comerciale, cât şi guvernamentale, inclusiv pentru nevoi de securitate naţională.
În 2024, Airbus a preluat controlul deplin al societăţii mixte Airbus OneWeb Satellites (AOS), după ce a cumpărat pachetul de 50% pe care nu îl deţinea încă. Înfiinţată în 2016, societatea construise peste 600 de sateliţi pentru prima generaţie a constelaţiei OneWeb – o reţea pe orbită joasă care poate asigura acoperire internet din spaţiu, potrivit site-ului său.
De o vreme, Airbus mută treptat producţia de sateliţi din SUA înapoi în Europa. Printre altele, construieşte 440 de sateliţi de orbită joasă la fabrica sa din Toulouse – un demers pe care l-a numit „un pas suplimentar pentru suveranitatea europeană”. Comenzile au venit din partea companiei franceze Eutelsat, care a preluat OneWeb, firmă britanică, din faliment, în 2022.
Deşi compania nu publică cifre de afaceri pentru divizia spaţială din SUA, două persoane familiarizate cu activitatea acesteia estimează vânzări de câteva sute de milioane de dolari.
Divizia avea peste 200 de angajaţi la fabrica din Merritt Island, de pe Coasta Spaţială a Floridei, aproape de Centrul Spaţial Kennedy şi de Blue Origin, compania de rachete a lui Jeff Bezos. Pentru comparaţie, la nivel global Airbus are aproximativ 11.000 de angajaţi implicaţi în activităţi spaţiale.
Posibila vânzare a activelor din SUA subliniază eforturile Airbus de a redresa divizia spaţială globală aflată în dificultate, unde compania a înregistrat pierderi de 989 de milioane de euro în 2024.
În octombrie, Airbus a încheiat o înţelegere cu grupul italian Leonardo şi cu francezii de la Thales pentru a-şi reuni activităţile – de la fabricarea de sateliţi până la sisteme şi servicii spaţiale – şi a face astfel faţă mai bine concurenţei reprezentate de SpaceX, compania lui Elon Musk, şi de rivalii chinezi.
Cu numele de cod Bromo, cele trei părţi europene intenţionează să depună planul la autorităţile antitrust de la Bruxelles până la finalul acestui an, urmând ca noua companie să devină operaţională în 2027.
Firma îşi analizează de ceva vreme prezenţa spaţială din SUA, iar planurile de vânzare nu au legătură cu discuţiile purtate în cadrul Bromo cu Comisia Europeană pe tema unor eventuale concesii necesare pentru obţinerea avizului de concurenţă, au precizat unele dintre surse.
Deşi fuziunea în trei a stârnit critici din partea altor jucători europeni, între care grupul german OHB şi spaniolii de la Indra Space, cele trei companii mizează pe apelurile tot mai numeroase de la Bruxelles în favoarea unor campioni europeni.
Proiectul de fuziune vine în contextul în care industria spaţială europeană se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea concurenţilor americani şi chinezi.
Bruxellesul pune un accent tot mai puternic pe consolidarea suveranităţii europene în sectorul spaţial, în timp ce statele membre caută să pună capăt dependenţei de SUA prin construirea unor constelaţii de sateliţi pentru recunoaştere, informaţii şi comunicaţii.
Producătorii europeni de sateliţi s-au adaptat cu greu la revoluţia din domeniul cererii de sateliţi – o realitate ilustrată izbitor de dependenţa Ucrainei de reţeaua Starlink a SpaceX în războiul împotriva Rusiei.
Airbus a refuzat să comenteze „zvonurile sau speculaţiile de pe piaţă”.
