Daniel Bran a intrat în afacerea familiei cu o bază deja construită, dar fără să știe exact cum să o ducă mai departe. Trecerea de la o generație la alta nu a fost lipsită de tensiuni, iar primele luni l-au obligat să învețe din mers. „Eu am venit, am aterizat și nu știam de unde să încep. Acum, când îmi amintesc, zâmbesc, dar atunci plângeam efectiv. Primele șase luni, chiar primul an, a fost foarte greu”, povestește antreprenorul în cea de-a șasea ediție Income Summer. În loc să rămână în limitele unui business de familie cunoscut mai ales pe plan local, Daniel Bran a început să construiască un brand capabil să concureze cu nume internaționale.
Interviul integral cu Daniel Bran, antreprenorul care încearcă să transforme un produs românesc într-un brand international
Acum, Daniel Bran este CEO-ul și reprezentantul celei de-a treia generații care conduce Distileriile Bran, o afacere de familie fondată pe o tradiție de familie începută în 1969 de bunicul său, Gheorghe Bran. Compania modernă Alcorom a fost înființată în 1993 de tatăl său, Ioan Bran).
A plecat să își vândă produsele din portbagaj, a testat piețe și a încercat să înțeleagă ce îi lipsește unei băuturi românești pentru a atrage atenția în afara țării.
Una dintre cele mai mari investiții de promovare a fost participarea la Bar Convent Berlin, unul dintre târgurile importante dedicate industriei băuturilor. „Nu am vrut doar să facem act de prezență. Ne-am dus și am fost cel mai frumos stand și standul cu cea mai frumoasă poveste din tot târgul, iar acolo erau marile branduri internaționale”, spune Daniel Bran.
Prezența la un singur astfel de eveniment, împreună cu producția standului, a costat aproximativ 70.000 de euro. Este o sumă pe care compania a suportat-o singură, în timp ce concurenții din alte țări beneficiază de programe publice prin care își promovează produsele în străinătate.
„E frustrant când vezi Italia că vine cu toate brandurile și totul este subvenționat de stat. Eu, din start, plec cu un minus în lupta cu ei, pentru că ei sunt susținuți de stat, eu nu sunt. Eu trebuie să mă susțin singur. Dar, din doza mea de nebunie sau de curaj, merg înainte.”
Însă, eforturile făcute pentru a ieși pe piețele externe au început să aducă și rezultate concrete. Vizibilitatea câștigată la târgurile internaționale a generat interes din partea distribuitorilor, însă a pus compania în fața unei alte provocări: producția nu poate susține toate comenzile care apar.
„Am o solicitare din America pentru Halloween, dar îmi trebuie două fabrici ieri, pe lângă ce am, ca să pot să livrez. Și nu am cum.”
Trecerea de la lupta pentru vizibilitate la problema capacității de producție arată cât de repede s-a schimbat miza afacerii. Iar antreprenorul mărturisește că a ajuns aici fără o pregătire formală în marketing sau vânzări, bazându-se pe ceea ce a învățat direct din industrie și pe felul în care a știut să își ajusteze deciziile din mers.
„Am fost un personaj care a furat meserie. La întâlnirile cu diferite personaje din industria asta am tăcut, am înmagazinat și, după aceea, încercam să văd ce a vrut să spună. Adaptarea cred că este superputerea mea. Eu am reușit să mă adaptez și să am fler.”
