Ministerele Transporturilor din Bulgaria, România şi Grecia vor depune candidaturi comune la apelul pentru proiecte din 2026, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), sectorul transport, 2021-2027, transmite BTA, citată de Agerpres.
Apelul pentru proiecte este deschis până în data de 6 octombrie 2026 şi acoperă două domenii: Pachetul de Coeziune şi Pachetul de Mobilitate Militară.
Proiectele propuse sunt situate în principal de-a lungul axelor centrale şi vestice ale coridorului european de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, precum şi de-a lungul secţiunilor conectate ale Reţelei Transeuropene de Transport (TEN-T).
Iniţiativa este implementată pe baza unui Memorandum privind Cooperarea Transfrontalieră Consolidată în cadrul Platformei Coridorului Marea Neagră-Marea Egee şi al Planului de Acţiune însoţitor, semnat la Bruxelles în 3 decembrie 2025. Documentele stabilesc un cadru pentru planificarea, pregătirea, finanţarea şi implementarea coordonată a proiectelor prioritare de transport transfrontalier de-a lungul coridoarelor europene de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee şi Rin-Dunăre. În acesta este inclusă și autostrada care va lega România de Grecia.
În cadrul Pachetului de Coeziune, sunt planificate studii de prefezabilitate pentru tronsonul de cale ferată Mihaylovo-Dimitrovgrad, precum şi pentru construcţia tronsonului de cale ferată Lyubimets-Svilengrad-frontiera cu Grecia.
Pachetul de Mobilitate Militară include extinderea porţiunii de la capătul autostrăzii Struma şi până la punctul de trecere a frontierei Kulata (construcţie), un studiu al proiectului autostrăzii Veliko Tărnovo-Nikolaevo-Maritsa şi electrificarea tronsonului de cale ferată cuprins între Podul peste Dunăre şi Gara Triaj Ruse (construcţie).
Proiectele vizează crearea condiţiilor pentru o deplasare mai rapidă şi mai eficientă a pasagerilor şi a mărfurilor, consolidarea rezilienţei infrastructurii de transport şi a lanţurilor de aprovizionare şi contribuie la dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv a infrastructurii care sprijină mobilitatea militară.
Bulgaria construiește autostrada care scurtează drumul românilor până în Grecia
Proiectele comune vin într-un moment în care Bulgaria investește în mai multe conexiuni rutiere importante pentru șoferii români. Recent, autoritățile bulgare au început construcția autostrăzii Ruse–Veliko Târnovo (A7), un proiect care ar urma să reducă timpul de călătorie pentru românii care tranzitează Bulgaria spre Grecia.
Proiectul tehnic este deja finalizat, iar terenurile necesare construcției au fost expropriate. Contractul, care include atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, a fost atribuit consorțiului condus de DZZD HEMUS-16320. Din asociere fac parte companiile Infra Expert AD, Automagistrali – Cerno More AD, Putinzheneringstroy-T EAD și Transconsult-22 EOOD.
Cum va arăta autostrada Ruse - Veliko Târnovo
În total, autostrada va avea 132,84 kilometri și va fi împărțită în trei loturi:
- Ruse - Byala: 40,14 km;
- Varianta de ocolire Byala: 35,4 km, unde lucrările au început încă din 2023;
- Byala - Veliko Târnovo: 57,2 km.
Ruta va porni din Ruse, în apropierea celui de-al treilea pod planificat peste Dunăre, și va continua până în orașul Debeleț, unde traficul va fi direcționat către Pasul Șipka și Pasul Republicii.
Noua autostradă va asigura o conexiune rapidă între țările din nord-estul Europei, prin România și Bulgaria, către Grecia și Turcia, facilitând inclusiv legătura dintre Marea Baltică și Marea Mediterană.
Via Carpatia, un alt proiect major
De asemenea, un alt proiect major care vizează conectarea României la marile coridoare europene de transport este Via Carpatia, o rută de aproximativ 3.000 de kilometri care traversează Europa Centrală și de Est.
Proiectul este un nou coridor rutier internațional care va traversa șapte țări din Europa Centrală și de Est, pornind din orașul Klaipėda din Lituania și ajungând la Thessaloniki, în Grecia. Coridorul ar putea fi extins însă și mai la sud-est, prin Bulgaria, până la granița cu Turcia și, mai departe, către Istanbul.
Forma sa actuală a fost conturată în 2010, când România, Bulgaria și Grecia s-au alăturat proiectului, extinzând traseul până la Thessaloniki. În total, autostrada va traversa Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia.
Pe teritoriul României traseul va avea două direcţii, una spre portul Constanţa, pe ruta Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa şi una spre frontiera româno-bulgară la viitorul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, care are posibilitatea prelungirii proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.
Proiectul va crea pentru țările europene implicate baze solide pentru cooperarea economică dintre acestea, le va consolida dezvoltarea și, pe termen lung, va reprezenta coloana vertebrală a părții estice a Uniunii Europene.
