Datele oficiale publicate la momentul prezent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a fost în recesiune tehnică și în 2024, când Guvernul era condus de Marcel Ciolacu, deși la momentul respectiv acest lucru nu a fost cunoscut public și nu a fost comunicat oficial ca atare. Recesiunea „a apărut post-factum”, în urma recalculării seriilor ajustate sezonier, spune acum INS.
Ce s-a știut oficial în 2024 despre economia României
La momentul respectiv, comunicările oficiale despre PIB din 2024 nu sugerau o recesiune tehnică, deoarece Institutul Național de Statistică publicase date provizorii bazate pe estimări care nu indicau două trimestre consecutive de scădere a PIB în termeni ajustați sezonier. Ulterior, în urma revizuirilor statistice, spune INS, datele au arătat că atât trimestrul I, cât și trimestrul II din 2024 au fost negative, ceea ce a dus la constatarea unei recesiuni tehnice retroactive.
INS a precizat că această recesiune tehnică a rezultat post-factum, după recalcularea seriilor ajustate sezonier. La momentul publicării datelor semnal, unul dintre trimestre nu apărea în scădere, motiv pentru care nu s-a comunicat oficial existența unei recesiuni tehnice.
Cum arătau datele publicate inițial despre economia României în 2024
Datele inițiale pentru trimestrul al doilea din 2024 indicau o creștere modestă, de aproximativ 0,1% față de trimestrul precedent și de circa 0,8% față de aceeași perioadă a anului anterior, însă rezultatele erau sub așteptările economiștilor și ale guvernului.
Pentru prima jumătate a anului 2024, PIB-ul a crescut modest, iar dinamica economică era considerată slabă și sub previziunile oficiale, ceea ce a generat îngrijorări în rândul analiștilor. În primul semestru, economia a înregistrat o creștere comparativ cu perioada similară din 2023, dar ritmul a fost moderat, în jur de 1,5% pe seria ajustată sezonier.
Ce spuneau guvernanții și analiștii la momentul respectiv
În acea perioadă, premierul Marcel Ciolacu și Guvernul prognozau o creștere economică robustă pentru 2024, estimând încă de la începutul anului o expansiune de până la 3,4% a PIB-ului, ceea ce ar fi plasat România printre economiile cu ritm ridicat de creștere din Uniunea Europeană.
Această prognoză se baza pe un pachet de investiții prezentat drept unul record, orientat către dezvoltarea infrastructurii și susținerea producției.
În realitate însă, evoluția economiei a fost mult sub estimările inițiale, iar economiștii au început să reducă prognozele și să avertizeze că ritmul de creștere este mai slab decât se anticipase. Unii analiști au semnalat inclusiv riscuri de recesiune, în condițiile în care datele trimestriale erau sub așteptări.
Dinamica economică și percepția publică în 2024
Creșterile trimestriale sub 1% și revizuirile în scădere ale datelor anterioare, cum a fost cazul ajustării primului trimestru de la 0,5% la 0,1%, au fost interpretate drept semne că economia încetinește mai rapid decât indicau prognozele oficiale.
Analiștii au evidențiat influența factorilor externi, precum încetinirea cererii externe, creșterea costurilor de finanțare și presiunile inflaționiste, care au temperat dinamica economică.
La nivel public, percepția dominantă era că economia continuă să crească, dar într-un ritm lent, fără ca termenul de recesiune tehnică să fie utilizat pe scară largă, tocmai pentru că datele oficiale inițiale nu indicau existența acesteia.
Ştiri video recomandate
