Când emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au spus membrilor delegației ucrainene, pe 9 octombrie, că președintele Donald Trump se pregătește să ridice sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, ucrainenilor le-a venit greu să creadă ce aud, scrie The Kyiv Independent.
Delegația venise în Statele Unite pentru a discuta despre un posibil armistițiu energetic cu Rusia. În schimb, negociatorii Kievului s-au trezit în fața unei decizii despre care se tem că îi va oferi Moscovei noi venituri pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei, slăbind totodată poziția de negociere a Kievului.
„Nu era acolo doar delegația noastră, ci și una europeană”, a declarat pentru Kyiv Independent un înalt oficial ucrainean. „Doar că toată lumea stătea acolo ca proasta”.
Washingtonul îi cerea Ucrainei să-și limiteze atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, în timp ce îi oferea Moscovei un răgaz economic, iar toate acestea se petreceau în timp ce Trump se confrunta cu consecințele războiului împotriva Iranului.
„Și totuși, el este cel care i-a târât pe toți într-un război în Iran, un război fără ieșire, și acum ne vinde… Doar ca să obțină un răgaz temporar și înșelător cu câteva săptămâni înainte de alegeri”, a spus oficialul.
Kyiv Independent a discutat cu mai mulți oficiali ucraineni implicați în negocieri sau apropiați de acestea. Tuturor li s-a garantat anonimatul, pentru a putea vorbi despre subiecte sensibile.
Pentru Ucraina, întrebarea esențială era de ce ar renunța Kievul la unul dintre principalele mijloace de presiune asupra Moscovei, în condițiile în care Rusia nu avea nicio obligație să oprească atacurile asupra sistemului energetic ucrainean.
În schimb, negocierile au deraiat după ce Trump a anunțat, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, că Rusia va livra milioane de tone de motorină către SUA și pe piețele globale.
Kievul nu fusese informat dinainte despre această decizie. Deși Zelenski recunoscuse public că Washingtonul analiza un acord cu Moscova, oficialii ucraineni au spus că nu cunoșteau detaliile înainte de anunțul făcut în acea seară.
Pentru delegație, dezvăluirea a ridicat întrebarea dacă Washingtonul nu negociase deja condițiile cu Moscova, în timp ce oficialii ucraineni și europeni încă încercau să stabilească parametrii unui armistițiu energetic.
„Am simțit că e o capcană”, a spus înaltul oficial ucrainean. „Sincer, toată lumea a fost șocată ca dracu’”.
Momentul ales de americani pentru această decizie nu a făcut decât să adâncească suspiciunile.
În urma instrucțiunilor lui Trump, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) „emite imediat o licență generală temporară care permite livrarea de motorină rusească pe piața globală”.
Un oficial ucrainean a atras atenția asupra datei de 7 aprilie, când urma să expire această derogare, ca dovadă că Washingtonul a gândit măsura în funcție de un calendar precis.
„Au ridicat sancțiunile până pe 7 aprilie... Deci pregăteau asta pentru 7 octombrie. E un cadou de ziua lui Putin. Numără cele șase luni”, a spus oficialul.
Disputa se acumulase de săptămâni întregi.
Trump îi ceruse anterior lui Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice rusești, susținând că Kievul ar trebui să înceteze să mai perturbe producția de carburanți a Rusiei.
„Domnul Zelenski trebuie să facă un singur lucru. Trebuie să înceteze să mai distrugă motorina din Rusia”, i-a transmis Trump lui Zelenski pe 13 septembrie.
Kievul a respins ideea că Ucraina ar trebui să-și oprească unilateral atacurile. Oficialii ucraineni au spus că Zelenski a precizat în repetate rânduri că orice armistițiu energetic ar trebui să se aplice ambelor părți, iar Rusia ar trebui, la rândul ei, să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Această distincție este esențială pentru Kiev. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, terminalelor și altor instalații energetice rusești urmăresc să afecteze o sursă importantă de finanțare a efortului de război al Moscovei. Rusia, în schimb, a vizat sistematic centralele și stațiile electrice ucrainene, încercând să-i lase pe civili fără curent și fără căldură.
Un armistițiu care ar opri doar atacurile ucrainene ar lăsa, așadar, neatinsă campania Rusiei împotriva sistemului energetic al Ucrainei, protejând în același timp infrastructura care ajută la susținerea mașinii de război rusești.
Cu toate acestea, oficialii ucraineni au declarat că negociatorii americani au prezentat problema altfel în timpul discuțiilor, punând impasul pe seama lui Zelenski, pentru că acesta refuzase să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești.
Ucrainenilor li s-a spus, de asemenea, că Washingtonul va întrerupe schimbul de informații de intelligence care a ajutat Kievul să identifice și să lovească ținte în interiorul Rusiei, a declarat pentru Kyiv Independent o persoană prezentă la discuții.
Informațiile americane au avut un rol important în atacurile ucrainene, iar limitarea accesului la ele ar slăbi capacitatea Kievului de a lovi în adâncimea teritoriului rus.
Un înalt oficial ucrainean implicat în negocieri a reacționat cu umor amar.
„Sper că americanii nu le vor da și sisteme Patriot ca să-și apere rafinăriile”, a spus oficialul.
Remarca a surprins însă o temere mai largă de la Kiev.
Washingtonul a ajuns deja să ajute Moscova să-și protejeze infrastructura care îi finanțează războiul, în timp ce face presiuni asupra Ucrainei să renunțe la un mijloc prin care poate riposta.
Un alt înalt oficial ucrainean a spus că Ucraina nu a acceptat să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești și nu se va angaja să o facă fără o acțiune reciprocă din partea Rusiei.
Pentru Kiev, principiul a rămas neschimbat. Un armistițiu energetic poate funcționa doar dacă ambele țări acceptă aceleași restricții.
„A fost o tâmpenie a naibii să îngropi ideea unui armistițiu energetic cu o asemenea mișcare”, a spus un oficial, sugerând că Washingtonul încearcă să lipsească Ucraina de cea mai importantă pârghie pe care o are în negocieri.
Războiul continuă de ambele părți
Evenimentele de pe teren au arătat cât de puțin a schimbat anunțul.
La doar câteva ore după anunțul lui Trump, drone ucrainene au lovit un terminal de încărcare a petrolului din Rostov-pe-Don, în Rusia. Terminalul gestionează produse petroliere destinate exportului și furnizează carburant armatei ruse.
Rusia, la rândul ei, a lansat pe 10 octombrie un atac cu drone, urmat de un atac cu rachete asupra Kievului, vizând inclusiv instalații energetice ucrainene.
Niciuna dintre părți nu a acceptat să oprească loviturile asupra infrastructurii energetice, iar anunțul american nu a reușit să apropie pozițiile celor două tabere.
Zelenski a reacționat la decizie într-un mesaj vocal trimis jurnaliștilor în seara zilei de 9 octombrie, avertizând că permisiunea acordată Rusiei de a exporta motorină nu face decât să-i ofere Moscovei venituri suplimentare pentru a-și susține războiul.
„Asta doar îl alimentează pe Putin și îi permite să ducă și mai mult război”, a spus Zelenski. „Și chiar în momentul în care vorbim despre pace, SUA permit Rusiei să exporte motorină”.
El a pus sub semnul întrebării și rostul trimiterii unei delegații ucrainene la negocieri în asemenea condiții.
„Cred că echipa noastră este folosită pur și simplu ca o perdea de fum. Cu siguranță nu este corect și cu siguranță nu așa ar trebui să se comporte partenerii”, a declarat Zelenski, numind decizia „o decizie slabă a partenerilor noștri puternici”.
Ucrainei i se cerea să facă concesii pe câmpul de luptă, în timp ce Moscova continua să-i atace orașele și infrastructura energetică.
Pentru un înalt oficial ucrainean, explicația mișcării Washingtonului era simplă: Trump încearcă să evite să-și asume vina pentru consecințele propriei politici externe.
„E clar că Trump nu vrea să recunoască faptul că războiul său împotriva Iranului a fost cel care le-a creat atâtea probleme americanilor”, a spus oficialul.
