Bulgaria devine o sursă tot mai importantă de energie electrică pentru România, după ce seceta și apele scăzute la nivel record pe Dunăre au dus la oprirea ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, scrie agenția bulgară Novinite.
Pierderea unei capacități nucleare de 1.400 MW (adică oprirea reactoarelor de la Cernavodă, n.r.) a pus o presiune suplimentară asupra sistemului energetic românesc, adaugă sursa citată, notând, pe de altă parte, că energia eoliană, capacitățile de stocare și importurile transfrontaliere permit momentan menținerea unui echilibru între producție și consum.
Reactorul 2 a fost oprit după ce scufundarea barjelor nu a avut efect
Joi, operatorul Nuclearelectrica a oprit în mod controlat cel de-al doilea reactor al centralei, în condițiile în care nivelul Dunării a continuat să scadă chiar și după operațiunea de scufundare a barjelor umplute cu pietriș.
Primul reactor fusese deja deconectat de la rețeaua electrică a României pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al fluviului, care afecta o parte a circuitului de răcire.
Fiecare dintre cele două reactoare de la Cernavodă are o capacitate de 700 MW.
Centrala utilizează combustibil pe bază de uraniu natural (neîmbogățit) și apă grea, atât ca moderator, cât și ca agent de răcire.
În condiții normale, Cernavodă asigură aproximativ 20% din energia electrică produsă în România, ceea ce face ca oprirea simultană a ambelor unități să reprezinte o provocare semnificativă pentru sistemul energetic național.
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă s-a făcut în condițiile unui debit al Dunării extraordinar de scăzut
Potrivit prognozei pentru perioada 12-19 august, debitul fluviului la intrarea în România, în zona Baziaș, este estimat să rămână la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă în primele și ultimele două zile ale intervalului, și la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă în zilele intermediare.
Valorile sunt cu mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă.
România are mai multe opțiuni pentru a compensa energia nucleară pierdută.
Ministerul Energiei de la București are parcurile eoliene, termocentrala Rovinari 4 și centralele hidroelectrice printre sursele capabile să acopere o parte din deficit.
România dispune, de asemenea, de o capacitate de aproximativ 4.000 MW pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică, ceea ce îi permite să importe energie din țările vecine.
Cum a devenit Bulgaria foarte importantă pentru România, din punct de vedere energetic
Din acest punct de vedere, Bulgaria a devenit deosebit de importantă.
În prima zi după oprirea ultimului reactor de la Cernavodă, vântul puternic, energia introdusă în sistem de așa-numiții prosumatori și importurile din Bulgaria au ajutat România să mențină echilibrul dintre cerere și ofertă.
Și stocarea energiei a devenit un important mecanism de protecție.
În perioadele de vârf, sistemele de stocare au atins o putere de aproximativ 600 MW, apropiată de cei 680 MW produși de unul dintre reactoarele de la Cernavodă înainte de oprire.
Cu toate acestea, gospodăriile și ceilalți prosumatori din România care dispun de instalații solare și baterii au, în general, puține stimulente financiare pentru a injecta în rețeaua națională energia stocată, preferând să o păstreze pentru propriul consum ulterior.
Prin urmare, sistemul rămâne sensibil la schimbările meteorologice și la oferta de energie electrică din regiune.
Expert: Dacă România nu mai poate importa din Bulgaria, situația energetică a țării se complică
Evghenia Gușilov, expert în energie citat de Novinite, arată că o scădere simultană a producției eoliene și reducerea accesului la importurile din Bulgaria ar putea face situația considerabil mai dificilă.
"Cel mai rău scenariu este ca vântul să se oprească. Au fost zile cu o producție foarte bună de energie eoliană. Așadar, dacă nu ne mai putem baza pe vânt, situația se va complica.
De exemplu, dacă se întâmplă ceva și nu țara nu mai poate importa la fel de multă energie electrică din Bulgaria, situația României se va complica din nou", a estimat Gușilov.
Oprirea centralei de la Cernavodă expune vulnerabilitatea capcităților nucleare la penuria de apă
Teoretic, România dispune de suficientă capacitate transfrontalieră pentru a compensa o parte din deficitul generat de oprirea reactoarelor nucleare.
În practică însă, cantitatea de energie disponibilă pentru import depinde de condițiile din întreaga regiune și de existența unui excedent suficient de producție în țările vecine.
Acest lucru face ca interconexiunea cu Bulgaria să devină tot mai importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie a României.
Cele două țări fac parte dintr-o rețea energetică regională mai amplă, ceea ce înseamnă că evoluțiile dintr-un sistem național pot afecta rapid celelalte sisteme atunci când producția este limitată.
Ținând cont de aceste realități, Ministerul Energiei din România le-a cerut consumatorilor să folosească mai puțină energie electrică, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea din sistem este la cel mai ridicat nivel.
Deși energia nucleară este asociată în general cu eficiența producției în condiții de siguranță, centralele care depind de râuri pentru circuitele lor răcire pot fi afectate direct de seceta prelungită și de nivelurile scăzute ale apei.
Pentru moment, România trebuie să compenseze absența unei producții nucleare de 1.400 MW, conchide Novinite.
