Un pachet european masiv de sprijin ar putea ajuta Ucraina să apere teritorii esențiale la mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă lansată de Rusia. Împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei urmează să înceapă să fie deblocat la mijlocul lunii iunie, însă utilizarea acestor fonduri ridică încă semne de întrebare, potrivit Euronews.
Până acum, lista achizițiilor care vor fi finanțate a fost păstrată strict confidențială de autoritățile ucrainene. Pare inevitabil ca cea mai mare parte a banilor să fie direcționată către respingerea agresiunii ruse, însă nu este clar cum și unde vor fi cheltuite fondurile.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că partea destinată apărării va consolida armata ucraineană în fața invaziei ruse aflate deja în al cincilea an, iar aproximativ 60 de miliarde de euro ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare în timpul războiului. Restul fondurilor vor susține bugetul de stat al țării.
Potrivit lui Zelenski, banii vor fi utilizați pentru producția de armament și pentru achiziționarea armelor necesare, iar dacă acestea nu pot fi produse în Ucraina, vor fi cumpărate de la parteneri externi.
La momentul creării mecanismului de împrumut, mai multe state membre ale UE și-au exprimat rezervele, susținând că banii europeni ar trebui cheltuiți în principal pentru produse și capacități europene.
Luigi Scazzieri, expert al Institutului pentru Studii de Securitate al UE (ISS), a declarat că Franța s-a numărat printre cei mai vocali susținători ai acestei poziții, argumentând că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene. În final însă, acordul a fost conceput astfel încât să răspundă intereselor întregului bloc comunitar.
„Există țări precum Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania, care susțin că este nevoie de cât mai multă flexibilitate posibilă”, a spus Scazzieri. „Întotdeauna există un compromis între aceste poziții diferite.”
Regulile de utilizare a fondurilor
UE a stabilit un sistem strict, în trei etape, care reglementează modul în care pot fi folosiți banii destinați apărării.
În primul rând, produsele achiziționate trebuie să fie fabricate în Ucraina, în Uniunea Europeană sau în Spațiul Economic European/AELS. Dacă acest lucru nu este posibil, Ucraina poate cumpăra produse din 12 state care au încheiat parteneriate de securitate cu UE, printre care Regatul Unit și Canada.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Balazs Ujvari, a explicat că, dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente și există o justificare reală pentru a depăși aceste limite, Ucraina poate achiziționa legal sisteme de apărare din alte țări.
Două surse diplomatice europene au confirmat pentru Euronews că există așteptarea ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pentru produse europene, conform regulilor programului.
„Cumperi european, cu excepția cazurilor prevăzute de derogări, precum lipsa produsului în UE sau termene de livrare prea lungi”, a explicat una dintre surse.
Cealaltă sursă a precizat că, în situații de urgență și în lipsa unui echivalent european, Ucraina poate apela la alți furnizori, însă doar dacă echipamentele sunt necesare imediat.
Un oficial european de rang înalt a reiterat că există convingerea la nivel instituțional că fondurile ar trebui să stimuleze, acolo unde este posibil, industria europeană de apărare, un sector afectat de ani de subinvestiții și fragmentare.
Pe fondul avertismentelor serviciilor de informații potrivit cărora Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului, presiunea pentru finanțarea industriei de apărare europene este tot mai mare.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a afirmat în repetate rânduri că UE trebuie să producă arme „suficient de bune”, nu sisteme de tip „haute couture”. Prin aceasta el se referă la producția de armament mai ieftin și mai ușor de fabricat la scară mare pentru Ucraina, în locul perfecționării îndelungate a unor sisteme care riscă să devină depășite înainte de a intra în serviciu.
Un exemplu relevant este producția de drone: Europa rămâne mult în urma Ucrainei în acest domeniu, ceea ce explică probabil de ce prima tranșă de fonduri va fi utilizată pentru achiziția de drone ucrainene.
Primele tranșe de bani
Prima tranșă destinată apărării, aprobată de Comisia Europeană și în valoare de 5,9 miliarde de euro, urmează să fie deblocată până la sfârșitul lunii.
Oscar Luigi Guccione, de la German Marshall Fund, estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone, la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata.
„Ucraina ar dori să cheltuiască cea mai mare parte a acestor bani în interiorul țării”, a declarat el.
O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei.
Potrivit lui Scazzieri, este foarte probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China, componente esențiale care se regăsesc și în dronele rusești Shahed.
Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare pentru această comandă, însă a refuzat să ofere detalii suplimentare din motive de securitate.
O sursă apropiată negocierilor a declarat că a doua tranșă de fonduri va fi probabil utilizată pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană, însă valoarea exactă nu a fost încă stabilită.
Problema capacității de producție europene
Rămâne însă neclar dacă aceste fonduri vor fi cheltuite exclusiv în Europa. Un oficial european de rang înalt a recunoscut că, deși există dorința politică de a cumpăra produse europene, industria de apărare a continentului nu poate satisface în prezent toate nevoile Ucrainei.
Pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. În paralel, consorțiul european Eurosam, format din MBDA și Thales, produce propriul sistem cu rază lungă de acțiune pentru apărarea împotriva aeronavelor, rachetelor de croazieră și rachetelor balistice tactice.
Danemarca a anunțat la sfârșitul anului trecut că va cumpăra două astfel de sisteme pentru integrarea în apărarea sa antiaeriană terestră.
Decizia a venit după luni de tensiuni generate de amenințările președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei și a fost percepută drept o lovitură importantă pentru Washington.
Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot sunt deja epuizate până în 2029, iar șansele ca eventualele comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a declarat că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, deoarece capacitatea de producție disponibilă este insuficientă.
Ştiri video recomandate
