Elveția nu este capabilă să se apere împotriva unui atac militar pe scară largă și are nevoie să își majoreze cheltuielile pentru apărare, în contextul riscurilor tot mai mari venite dinspre Rusia, a declarat șeful forțelor armate elvețiene, Thomas Suessli, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.
Țara este pregătită pentru atacuri ale „actorilor nestatali” asupra infrastructurii critice și pentru „atacuri cibernetice”, însă armata continuă să se confrunte cu deficiențe importante în privința echipamentelor, a spus Suessli într-un interviu acordat publicației NZZ.
„Ceea ce nu putem face este să ne apărăm împotriva ameninţărilor de la distanţă sau chiar împotriva unui atac la scară largă asupra ţării noastre”, a afirmat acesta, precizând că se va retrage din funcție la finalul anului.
Mai mult, situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, spune el, „este împovărător să ştii că, într-o situaţie de urgenţă reală, doar o treime din toţi soldaţii ar fi complet echipaţi”.
În prezent, Elveția își majorează bugetul pentru apărare, își modernizează artileria și sistemele terestre și înlocuiește flota veche de avioane de luptă cu aeronave F-35A produse de Lockheed Martin, notează Reuters.
Totuși, planul militar este afectat de depășiri de costuri, iar criticii pun sub semnul întrebării cheltuielile legate de muniții și artilerie, în condițiile unor constrângeri bugetare la nivel federal.
Thomas Suessli a spus că percepția publică asupra armatei nu s-a schimbat, în ciuda războiului din Ucraina și a eforturilor Rusiei de a destabiliza Europa. El pune această situație pe seama distanței geografice față de conflict, a lipsei de experiență recente în război și a ideii greșite că neutralitatea ar oferi protecție absolută.
„Dar acest lucru este inexact din punct de vedere istoric. Există mai multe ţări neutre care erau neînarmate şi au fost atrase în război. Neutralitatea este valoroasă doar dacă poate fi apărată cu arme”, a subliniat el.
Elveția s-a angajat să crească gradual bugetul apărării până la aproximativ 1% din PIB în jurul anului 2032, față de circa 0,7% în prezent – un nivel oricum mult sub cel al statelor NATO, care și-au stabilit o țintă de 5%. Elveția nu este membru NATO, dar cooperează cu alianța, inclusiv prin Parteneriatul pentru Pace (PfP).
În acest ritm, armata elvețiană ar putea fi complet pregătită abia în jurul anului 2050. Iar pentru Suessli, asta este prea târziu: timpul „este prea lung având în vedere ameninţarea”.
Ştiri video recomandate
