O frază rostită de Volodimir Zelenski la tribuna ONU, despre doi prizonieri de război trimiși de Kiev în Coreea de Sud, s-a transformat într-o criză cu totul neașteptată, scrie The Guardian.
Coreea de Sud și Ucraina au intrat într-un conflict diplomatic tot mai aprins. Miza: cine ce a promis în privința a doi prizonieri de război capturați în timp ce luptau de partea Rusiei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna trecută, în fața Adunării Generale a ONU, că țara sa a „trimis doi prizonieri de război nord-coreeni în Republica Coreea”.
Seulul spusese de mult că îi va primi pe cei doi. Numai că, în loc să salute gestul, Coreea de Sud l-a convocat luni pe cel mai înalt diplomat ucrainean de la Seul și a cerut scuze.
Iată, pe scurt, ce s-a întâmplat și de ce.
Cine sunt prizonierii și ce s-a întâmplat cu ei?
Forțele ucrainene i-au capturat pe cei doi în regiunea rusă Kursk, în ianuarie 2025. Făceau parte din miile de militari trimiși de Phenian să lupte pentru Moscova. Ulterior, amândoi au spus că vor să ajungă în Coreea de Sud, care îi consideră pe nord-coreeni proprii săi cetățeni.
În iulie, Zelenski și președintele sud-coreean, Lee Jae-myung, au convenit să rezolve situația cu respectarea „liberei voințe” a soldaților. Potrivit informațiilor apărute în presă, cei doi au ajuns în Coreea de Sud la începutul acestei luni, printr-o țară terță.
Nord-coreenii care ajung în Sud ca dezertori sunt de regulă interogați de Serviciul Național de Informații, apoi trimiși într-un centru de reintegrare administrat de stat. Cazurile sensibile pot însă, se pare, să ocolească acest centru.
De ce este Seulul atât de supărat?
Seulul susține că Kievul a cerut ca transferul să rămână secret. Motivul: temerea de critici interne, pentru că Ucraina renunța astfel la ocazia de a-i schimba pe cei doi pe „un număr mare” de prizonieri ucraineni. Coreea de Sud spune că a acceptat, invocând siguranța celor doi și a familiilor lor, dar și considerente diplomatice și de securitate.
După ce Zelenski a dezvăluit transferul în discursul de la ONU, Lee a scris pe X că Ucraina a încălcat un „acord de confidențialitate” și că acest lucru este regretabil. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a replicat pe Facebook că nu a existat niciun astfel de acord. Criticii lui Lee, al cărui rating de aprobare a coborât la un minim de 37,9%, l-au acuzat atunci pe președinte că a mințit.
Administrația prezidențială de la Seul a calificat declarația Kievului drept „falsă” și a spus că purtarea Ucrainei „afectează grav încrederea” dintre cele două guverne. Luni, Ministerul de Externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei și a cerut scuze la nivel guvernamental.
A existat, de fapt, un acord?
Ministerul sud-coreean de Externe i-a transmis trimisului ucrainean că a existat un „acord clar”. Întrebat de The Guardian, în aceeași zi, dacă ceva fusese consemnat în scris, ministerul a răspuns doar că cele două părți „hotărâseră să trateze chestiunea în mod confidențial”. Ambasada Ucrainei la Seul nu a răspuns solicitării de comentarii.
A reacționat Coreea de Nord?
Nu. Ministerul Unificării de la Seul a spus că „nu a identificat până acum nicio evoluție în acest sens” și că va continua să monitorizeze situația.
Coreea de Nord i-a glorificat pe soldații care s-au sinucis ca să nu fie luați prizonieri. Transferul a doi militari care au supraviețuit și au ales Sudul este „o chestiune fatală” pentru Phenian, spune Cho Han-bum, de la Institutul Coreean pentru Unificare Națională. După ce a construit o „narațiune eroică” în jurul trupelor sale, regimul nu va face probabil public transferul pe plan intern, adaugă el.
Cât de grav este acest incident diplomatic?
După ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Coreea de Sud a condamnat acțiunile Moscovei, s-a alăturat sancțiunilor occidentale, iar în iulie a promis un pachet de sprijin de 100 de milioane de dolari. A ținut însă războiul la distanță: a refuzat să trimită arme direct Kievului, în acord cu practica sa de a nu furniza armament letal țărilor aflate în război. Înainte de război, Rusia era unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Coreei de Sud. În plus, guvernul lui Lee vrea să îmbunătățească relațiile cu Phenianul.
Disputa a transformat acest sprijin prudent pentru Kiev în critici deschise, venite mai ales din propria tabără a lui Lee. Kim Byung-joo, parlamentar din Partidul Democrat, a spus că „nu există niciun motiv și nicio nevoie” de a sprijini Ucraina și a cerut guvernului să-și revizuiască ajutorul „imediat”.
