Președinția irlandeză a Consiliului UE, care conduce negocierile, a propus o reducere de aproximativ 8% a bugetului total al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034, pentru a calma tabăra condusă de Germania, care cere tăieri majore. Ca o concesie făcută Prietenilor Coeziunii, Irlanda a protejat de orice tăieri subvențiile pentru fermieri și fondurile regionale, care reprezintă jumătate din bugetul total și sunt sensibile din punct de vedere politic.
Documentul de negociere al Irlandei prevede reduceri de 122 de miliarde de euro, în prețuri curente, față de documentul prezentat în iunie de președinția cipriotă.
Documentul pregătește terenul pentru discuții tensionate între cei 27 de lideri ai UE, în cadrul summitului de săptămâna viitoare, scrie Politico.
Uniunea este împărțită între statele „frugale”, care cer tăieri de câteva sute de miliarde de euro din propunerea de aproape 2.000 de miliarde de euro aflată pe masă, și tabăra rivală a statelor din sud și din est, cunoscută drept „Prietenii Coeziunii”, care se opune reducerilor.
Cele 17 țări - inclusiv marile puteri Italia, Spania și Polonia - au emis săptămâna trecută o declarație comună, inițiată de președintele României Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni, prin care se opun reducerilor bugetare pentru agricultură și coeziune.
Ca o concesie făcută Prietenilor Coeziunii, Irlanda a protejat de orice tăieri subvențiile pentru fermieri și fondurile regionale, care reprezintă jumătate din bugetul total și sunt sensibile din punct de vedere politic.
În schimb, cele mai mari reduceri vizează ajutorul extern, tăiat cu 38 de miliarde de euro, competitivitatea, cu o reducere de 75 de miliarde de euro, și costurile administrative ale UE, diminuate cu 10 miliarde de euro.
Dublinul a eliminat totodată un fond de rezervă, cunoscut sub numele de „EU Facility cushion”, care îi permitea Comisiei Europene să mobilizeze bani pentru a face față unor situații de urgență neprevăzute pe parcursul ciclului bugetar de șapte ani.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca propunerea Irlandei să îi mulțumească pe statele frugale, care au avertizat împotriva unor tăieri disproporționate din noile priorități la nivelul UE, precum competitivitatea, apărarea și finanțarea pentru dezvoltare.
„Propunerea irlandeză este o dezamăgire și nici pe departe o bază pentru un compromis. Creșterea abruptă a cheltuielilor din Cadrul financiar multianual față de prezent este imposibil de susținut și deloc viabilă din punct de vedere financiar. Favorizând prioritățile politice ale secolului XX, propunerea nu reușește să pregătească UE pentru secolul XXI”, a declarat un diplomat european.
Acesta a adăugat: „Acest document nu reprezintă o bază pentru un acord între statele membre. Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar.”
Germania și aliații săi au criticat precedenta președinție a Consiliului, deținută de Cipru, pentru că a redus bugetul cu doar 32 de miliarde de euro în negoboxul din iunie.
Cei 27 de ambasadori ai statelor UE își vor prezenta reacțiile la noul document în cadrul unei reuniuni programate duminică, unde vor pregăti și discuția liderilor de joi.
Guvernele se grăbesc să ajungă la un acord bugetar până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile din Franța, Polonia și Italia să riște să perturbe negocierile.
Ajustări fiscale
Președinția irlandeză nu a adus modificări majore pachetului de cinci noi taxe la nivelul UE, așa-numitele resurse proprii, propuse anul trecut de Comisie pentru a genera în total 66 de miliarde de euro pentru buget.
Decizia reprezintă o dezamăgire pentru țări precum Franța, care făcuseră presiuni asupra Dublinului să includă taxele propuse de Parlamentul European pentru giganții digitali, jocurile de noroc online și companiile de criptomonede, pentru a crește veniturile potențiale.
Unele dintre ideile Comisiei, inclusiv o taxă pe profitul companiilor, cunoscută drept CORE, și o taxă pentru firmele poluatoare (ETS), au fost contestate de guvernele statelor membre timp de peste un an de negocieri și sunt considerate puțin probabil să se concretizeze.
În ciuda presiunilor de a renunța la cele mai criticate variante, Irlanda a păstrat toate cele cinci taxe pe masa negocierilor și a propus doar modificări tehnice pentru a depăși opoziția.
Dublinul a sugerat introducerea treptată a contribuțiilor ETS pentru țările mai sărace, care sunt afectate disproporționat de această taxă, precum și creșterea contribuțiilor la bugetul UE provenite dintr-o taxă pe importurile de carbon, acceptată de majoritatea guvernelor.
Tensiunile legate de resursele proprii vor atinge punctul culminant în cadrul discuțiilor liderilor de joi. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că intenționează să „stabilească” în cadrul acestei reuniuni un pachet de taxe potențiale acceptabil pentru guverne.
