Antena 3 CNN Externe Mapamond Lacul misterios din Antarctica care nu îngheață niciodată, nici măcar la -50 de grade Celsius. Are consistența unui sirop

Lacul misterios din Antarctica care nu îngheață niciodată, nici măcar la -50 de grade Celsius. Are consistența unui sirop

Laura Dinu
2 minute de citit Publicat la 12:00 23 Mai 2026 Modificat la 12:00 23 Mai 2026
lacul don juan antarctica
Don Juan rămâne lichid și capătă o consistență asemănătoare siropului. Foto: Getty Images

Lacul Don Juan, aflat în regiunea extrem de rece McMurdo Dry Valleys din Antarctica, continuă să îi fascineze pe cercetători din cauza compoziției sale neobișnuite. Cu o salinitate de peste 40%, este una dintre cele mai sărate ape de pe Pământ și nu îngheață nici măcar atunci când temperaturile coboară până la minus 58 de grade Fahrenheit, adică aproximativ minus 50 de grade Celsius, scrie Live Science.

Lacul are o adâncime de doar 10 centimetri și o suprafață puțin mai mică decât cea a șase terenuri de fotbal. Numele său provine de la doi piloți de elicopter ai Marinei SUA, Donald Roe și John Hickey, care l-au observat în timpul unei expediții de recunoaștere în 1961.

În Valea McMurdo există și alte lacuri, însă niciunul nu este la fel de sărat precum Don Juan Pond. Din acest motiv, celelalte lacuri îngheață aproape complet în cea mai mare parte a anului, în timp ce Don Juan rămâne lichid și capătă o consistență asemănătoare siropului.

Nivelul ridicat de clorură de calciu este cel care împiedică înghețarea apei

Nivelul ridicat de clorură de calciu este cel care împiedică înghețarea apei. Sarea este extrem de solubilă și reduce punctul de îngheț prin separarea moleculelor de apă, care altfel s-ar uni pentru a forma cristale de gheață. Lacul este mai sărat decât Marea Moartă, care are o salinitate de aproximativ 34%, și de aproape 12 ori mai sărat decât oceanele Terrei, unde salinitatea este de aproximativ 3,5%.

Oamenii de știință studiază acest loc de peste șase decenii, însă încă nu au ajuns la un consens privind originea apei și a clorurii de calciu. Ipoteza dominantă după descoperirea lacului susținea că acesta este alimentat de ape subterane care ajung la suprafață.

În 2013, geologi de la Universitatea Brown au propus însă o altă explicație. Potrivit studiului, umezeala din atmosferă ar fi captată de sărurile din sol și s-ar infiltra ulterior spre valea în care se află lacul. Cercetătorii au analizat mii de imagini time-lapse și au observat dâre întunecate pe versanții din apropiere, interpretate ca sedimente umede bogate în sare care transportă apă spre lac.

Fenomenul a atras atenția și pentru asemănările cu Marte

Fenomenul a atras atenția și pentru asemănările cu Marte. Condițiile dure din Valea McMurdo, frig extrem, uscăciune și concentrații mari de sare, sunt considerate similare cu cele de pe Planeta Roșie. NASA a arătat că există indicii ale vieții microbiene în apropierea lacului, iar unii cercetători consideră posibil ca anumite organisme să supraviețuiască în această saramură extremă.

Ipoteza privind umezeala atmosferică a fost însă contestată de un studiu publicat în 2017, care a readus în discuție teoria apelor subterane. Pe baza unor simulări computerizate, cercetătorii au concluzionat că singura explicație pentru compoziția chimică unică a lacului ar fi existența unui sistem profund de ape subterane.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close