Guvernul de la Praga a comunicat, luni, că nu îl va include pe preşedintele Petr Pavel în delegaţia Cehiei la summitul NATO de luna viitoare, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Decizia este contrară tradiţiei şi prefigurează o confruntare juridică între premierul Andrej Babis si președintele Pavel, fost general de carieră, comandant al armatei cehe şi şef al comitetului militar al NATO din 2015 până în 2018. Pavel l-a învins pe Babis în alegerile prezidenţiale din 2023, iar cei doi sunt rivali politici de lungă durată.
Președintele ceh insistase să ia parte la reuniunea la vârf a alianţei, care va avea loc pe 7-8 iulie, la Ankara. Pavel este un susţinător ferm al Ucrainei împotriva agresiunii rușilor, în timp ce guvernul de coaliţie al lui Babis, dominat de partidul populist al acestuia, ANO, a redus ajutoarele pentru ucraineni.
„Este un summit foarte precis”, a declarat prim-ministrul într-o conferinţă de presă. „Probabil nu va fi foarte plăcut pentru ţara noastră, dar avem răspunderea de a ne apăra poziţia”. Aceasta include intenţia de a aloca mai puţine fonduri pentru bugetul apărării, menţionează Reuters.
Conform Constituţiei Cehiei, preşedintele are puteri limitate, iar politica externă este stabilită de guvern, însă de la aderarea ţării la NATO, în 1999, preşedinţii au condus aproape întotdeauna delegaţiile la summiturile NATO, uneori alături de premieri.
Cancelaria preşedintelui a comunicat că acesta va comenta decizia guvernului, marţi. Pavel a declarat recent că va considera o eventuală excludere din delegaţie ca o tentativă de a i se restrânge atribuţiile de reprezentare a ţării în străinătate şi că se va adresa în această chestiune Curţii Constituţionale de la Praga.
Dintre formaţiunile din coaliţia guvernamentală aflată în conflict cu şeful statului se remarcă Partidul Motoriştilor, partid minor, căruia preşedintele i-a refuzat numirea ministrului de externe.
Cehia este printre statele membre NATO care alocă cel mai puţin pentru apărare - sub minimul de 2% din produsul intern brut anul trecut. Noul guvern condus de Babis a redus bugetul pentru armată faţă de propunerile iniţiale, ceea ce înseamnă că suma se va situa şi anul acesta sub pragul respectiv. Premierul a susţinut că nivelul minim va fi respectat din 2027, în timp ce aliaţii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din PIB până în 2035 şi să adauge 1,5% din PIB pentru alte programe conexe.
Ştiri video recomandate
