Oamenii au tendința să aibă mai multă încredere în agenții AI cu aspect masculin și să îi plătească mai bine decât pe cei cu aspect feminin, pentru aceeași muncă. Concluzia vine dintr-un studiu nou al Universității din Limerick despre felul în care interacționează oamenii cu agenții AI la locul de muncă, scrie Euronews.
Un studiu nou despre interacțiunea oamenilor cu agenții AI la birou a constatat că agenții cu aspect sau prezentare feminină ar fi plătiți mai puțin decât omologii lor masculini, pentru aceeași muncă. Rezultatele arată că genul poate influența până și relația cu inteligența artificială.
Concluziile vin exact când agenții AI devin tot mai răspândiți. Anul acesta, aproape 79% dintre companii au declarat că folosesc agenți AI, iar alte 40% dintre aplicații îi folosesc și ele, potrivit firmei de consultanță IT Accelirate.
Cu alte cuvinte, dacă nu lucrați deja cu un agent AI, probabil că veți lucra în curând.
Studiul Universității din Limerick, intitulat „Human-Like and Male? How AI Assistant Design Relates to Trust and Monetary Reward at Work in VR” („Asemănător omului și bărbat? Cum influențează designul asistenților AI încrederea și recompensa financiară la locul de muncă în realitate virtuală”), și-a propus să afle cum interacționează oamenii cu colegii AI.
Cercetătorii au plasat 189 de angajați într-un birou de realitate virtuală. Aceștia au avut de îndeplinit sarcini de serviciu cu ajutorul a patru asistenți AI diferiți.
Printre opțiuni s-au numărat un chatbot bazat pe text, un robot de birou și doi agenți cu aspect uman, unul masculin și unul feminin: Johan și Johanna.
Toți asistenții aveau aceleași funcții în spate și foloseau același model de bază, gpt-4-1106-preview, dezvoltat de OpenAI.
Participanții au fost apoi rugați să evalueze munca agenților AI. Au primit și bani reali, cu care să-i plătească pentru sarcinile îndeplinite. Scopul a fost recrearea unei situații reale, pentru a vedea cât sunt dispuși oamenii să plătească agenții AI pentru munca lor.
Per total, participanții au evaluat similar munca celor doi agenți cu aspect uman. Johan s-a bucurat de puțin mai multă încredere, dar diferența nu a fost semnificativă statistic.
Totuși, atât bărbații, cât și femeile au plătit-o pe Johanna, agentul cu aspect feminin, semnificativ mai puțin decât pe Johan, cu 10%, deși avea exact aceleași capacități. Johan a fost perceput și ca fiind mai uman decât Johanna.
Asta, în condițiile în care majoritatea participanților le-au spus cercetătorilor, în interviuri, că nu ar trata diferit agenții AI masculini și feminini.
Din fericire pentru Johan și Johanna, amândoi au fost plătiți mai bine decât ceilalți agenți AI. Femeile, în special, au acordat note și recompense mai mari agenților cu aspect uman decât bărbații.
Fără mare surpriză, participanții i-au considerat pe ambii agenți cu aspect uman mult mai asemănători oamenilor decât chatbotul și robotul.
Mai mult, angajații au avut mai multă încredere în Johan și Johanna și le-au recunoscut mai mult meritele decât celorlalți agenți AI. Și aici, femeile au manifestat mai multă încredere decât bărbații.
„Faptul că o aveam pe Johanna lângă mine m-a făcut să-i recunosc mai mult meritele, pentru că simțeam că am lângă mine o persoană, o colegă, cu care am purtat o conversație și care îmi oferea propriile ei contribuții”, a povestit unul dintre participanți.
Studiul a mai arătat că oamenii preferă agenții AI care fie arată ca oamenii, fie arată clar că nu sunt oameni. Robotul, care părea să fie undeva „la mijloc” între cele două variante, a fost respins.
Dincolo de dinamica de gen, participanții la studiu au spus că „asistenții AI ar trebui să se integreze perfect în orice activitate intelectuală pentru a fi utili”.
