Vara începe cu milioane de oameni care pornesc spre mare, dar bacteria Vibrio, favorizată de schimbările climatice și cunoscută drept o bacterie "mâncătoare de carne”, a dus deja la închiderea unor plaje în Spania și a stârnit îngrijorare în zona Mediteranei, scrie Euronews.
Acum, odată cu debutul oficial al verii, milioane de turiști așteaptă cu nerăbdare concediile și, în multe cazuri, își fac planuri să meargă pe coastă pentru a se bucura de plajă. Totuși, în acest an, o umbră planează asupra sectorului turistic din cauza răspândirii bacteriilor în mare, fenomen care a forțat deja închiderea mai multor plaje în Spania.
În ultimii ani, în diferite zone ale coastelor Europei, au fost înregistrate episoade de poluare și alerte sanitare care au dus la restricționarea accesului la mare, pe fondul unor temperaturi ale apei tot mai ridicate și al presiunii turistice în creștere.
„Marea Mediterană ne arată ce înseamnă o lume mai caldă”, spune analistul pentru proiecte, acțiune climatică și reziliență energetică din cadrul Uniunii pentru Mediterana, Hatim Aznague, într-un interviu pentru Euronews. „Țările care împart această mare pot încă alege să împartă și o soluție.”
Amenințarea bacteriei „mâncătoare de carne”
O preocupare deosebită este legată de bacteria Vibrio, cunoscută popular drept bacteria „mâncătoare de carne”, un microorganism transmis prin apă care trăiește în mod natural în apele marine și salmastre, mai ales în zonele unde râurile se varsă în mare. Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), „Vibrio este o bacterie acvatică ce poate fi găsită în fructe de mare”, iar unele tulpini pot provoca de la gastroenterită până la infecții severe și chiar fatale.
Printre cele mai importante specii din Europa se numără Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și anumite variante de Vibrio cholerae. EFSA avertizează că aceste bacterii pot provoca infecții atât prin consumul de fructe de mare crude, cât și prin contactul cu răni deschise în apă.
„Vibrio este o rudă apropiată a bacteriei care provoacă holera, deși cele două microorganisme produc boli foarte diferite”, explică organizația Gavi. „În cazuri grave, infecția poate declanșa fasceită necrozantă, în care țesutul din jurul rănii se degradează rapid. Bacteria poate ajunge și în sânge, provocând septicemie, iar în unele situații pacienții au nevoie de amputația membrului afectat.”
În plus, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat asupra unui „risc crescut de infecții cu Vibrio pe parcursul sezonului estival”, mai ales în timpul valurilor de căldură, precum cel prognozat în Europa în luna iunie, și în apele de coastă puțin adânci. Riscul nu este doar sanitar, ci și ecologic: aceste bacterii prosperă în medii în care echilibrul natural al ecosistemului marin este afectat.
Mediterana, un „avertisment” al schimbărilor climatice
Acest fenomen este vizibil mai ales în Marea Mediterană, considerată de oamenii de știință una dintre regiunile cele mai vulnerabile la încălzirea globală. Aznague avertizează că nu este vorba despre un fenomen izolat, ci unul structural. „Este important de subliniat că Marea Mediterană nu este o victimă a schimbărilor climatice, ci un preambul al acestora. Este una dintre mările care se încălzesc cel mai rapid de pe planetă.”
Analistul subliniază că temperaturile tot mai ridicate ale apei, combinate cu poluarea și salinitatea mai scăzută în zonele de coastă, creează condițiile ideale pentru înmulțirea agenților patogeni. „Apa mai caldă, mai ales acolo unde este mai puțin sărată, la gurile de vărsare ale râurilor și în lagunele izolate, devine mai favorabilă bacteriilor patogene.”
Rapoarte recente, precum cel al EFSA, avertizează că „prezența bacteriilor Vibrio în fructele de mare este așteptată să crească atât la nivel global, cât și în Europa din cauza schimbărilor climatice”, în special în apele cu salinitate redusă și în estuare. Mediterana, cu presiunea turistică ridicată și încălzirea rapidă, devine astfel o scenă-cheie a acestei transformări biologice.
Impact economic direct asupra turismului
Dincolo de riscul pentru sănătate, răspândirea bacteriei Vibrio are consecințe economice directe. Aznague rezumă situația fără echivoc: „Pe coastele noastre, țărmul nu este parte din economie — este economia!”
Închiderea plajelor sau emiterea de avertismente sanitare în plin sezon afectează direct unul dintre cele mai importante motoare economice ale Europei: turismul de litoral. „O plajă închisă reprezintă un impact climatic cu o notă de plată asociată”, spune analistul, care avertizează și asupra costului „unei reputații care are nevoie de ani pentru a fi reconstruită”.
Marea Mediterană este cea mai vizitată regiune turistică din lume, ceea ce amplifică impactul oricărei închideri temporare. Hotelurile, restaurantele și economiile locale depind direct de stabilitatea zonelor de coastă, aflate acum sub amenințarea unor fenomene biologice tot mai frecvente.
Potrivit EFSA, creșterea temperaturilor și evenimentele meteorologice extreme extind zonele de risc, iar rezistența antimicrobiană detectată în unele tulpini adaugă un nou nivel de îngrijorare pentru sănătatea publică.
Un risc prezent, nu unul viitor
Pentru Uniunea pentru Mediterana, problema nu mai aparține unui viitor climatic îndepărtat, ci prezentului. Marea Mediterană funcționează ca un „termometru global” pentru ceea ce s-ar putea întâmpla și în alte regiuni în deceniile următoare.
Soluția, insistă Aznague, constă în cooperare sporită și acțiuni coordonate, subliniind: „Nu este acceptabil să facem compromisuri nici în privința sănătății, nici a climei.”
În acest context, bacteria Vibrio nu este doar o amenințare sanitară în creștere, ci și un indicator al unui ecosistem marin aflat într-o transformare accelerată. Sau, după cum rezumă Aznague în interviu: „Bacteriile nu sunt povestea în sine, ele sunt mesagerii; povestea este o mare dezechilibrată de căldură și poluare.”
Ştiri video recomandate
