Vicepreședintele american JD Vance a mers la Budapesta și a acuzat Uniunea Europeană că „încearcă să distrugă” economia Ungariei, că îi sabotează independența energetică și că „majorează costurile pentru consumatorii maghiari”. Vizita are loc cu doar câteva zile înainte ca ungurii să voteze într-un scrutin în care premierul Viktor Orban îl înfruntă pe candidatul pro-european Peter Magyar. Echipa de fact-checking Euronews, The Cube, a verificat cele mai importante trei afirmații ale lui Vance – și a constatat că mai multe sunt înșelătoare.
Vance nu s-a abținut deloc în vizita sa la Budapesta, mergând până la a acuza Uniunea Europeană de „unul dintre cele mai grave exemple de ingerință electorală pe care le-am văzut sau despre care am citit vreodată”. Iată ce arată, însă, faptele.
1. „Bruxelles-ul încearcă să distrugă economia Ungariei”
Potrivit lui Vance, Bruxelles-ul „încearcă să distrugă economia Ungariei”. Realitatea este, însă, alta: nu există nicio dovadă că Uniunea Europeană vizează în mod deliberat economia ungară, care continuă să beneficieze de fonduri europene și să fie integrată în piața unică.
Ceea ce e posibil ca Vance să fi avut în vedere este faptul că, de la începutul anului 2026, Bruxelles-ul a înghețat fonduri europene în valoare de cel puțin 17 miliarde de euro alocate Ungariei prin bugetul UE – o consecință a refuzului Budapestei de a implementa reformele necesare pentru a remedia încălcările repetate ale statului de drept și utilizarea defectuoasă a banilor publici.
Printre reformele cerute se numără combaterea corupției, întărirea independenței justiției și transparentizarea procedurilor de achiziții publice.
Fondurile înghețate sunt o temă centrală a campaniei electorale din Ungaria, partidele de opoziție promițând că vor debloca acești bani – estimați la aproximativ 8% din PIB-ul țării.
Condițiile impuse Ungariei sunt agreate de toate statele membre și sunt menite să protejeze bugetul UE, nu să sancționeze economii anume. Mai mult, înghețarea nu este permanentă: fondurile pot fi deblocate dacă Ungaria îndeplinește reformele asumate. Polonia a trecut anterior printr-o situație similară, mai multe miliarde de euro din fondurile europene de redresare fiindu-i amânate din cauza preocupărilor legate de reforma justiției – bani care, în cele din urmă, au fost deblocați.
2. „Bruxelles-ul vrea ca Ungaria să fie mai puțin independentă energetic”
Vance a susținut că UE subminează independența energetică a Ungariei și majorează costurile pentru consumatori. Realitatea este, însă, mult mai nuanțată.
Declarațiile par să facă referire la efortul european de a se desprinde de petrolul rusesc – un demers început după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, și pe care Ungaria pare ezitantă să îl asume. De asemenea, ele par să trimită la disputa din jurul conductei Drujba, principalul furnizor de petrol rusesc pentru Ungaria, care a suferit avarii încă de la începutul lui 2026.
Avariile au declanșat un schimb dur de acuzații între Ungaria și Slovacia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte: Budapesta vorbește despre un sabotaj ucrainean, în timp ce Kievul invocă o lovitură aeriană rusească. Uniunea Europeană a trimis o „misiune independentă de constatare a faptelor” pentru a stabili cauza avariilor.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei, UE a impus sancțiuni asupra energiei rusești, inclusiv o interdicție privind petrolul transportat pe mare. Ungaria – împreună cu Slovacia și Bulgaria – a primit, însă, derogări care îi permit să continue importurile prin conductă.
Cu toate acestea, Ungaria rămâne extrem de dependentă de petrolul rusesc, care reprezenta în jur de 90% din importurile sale în 2025, potrivit Center for the Study of Democracy (CSD), un think-tank independent cu sediul în Bulgaria.
Spre deosebire de Budapesta, celelalte state membre UE și-au diversificat sursele de combustibili, ca parte a strategiei pe termen lung de sancționare a Rusiei.
Dependența continuă a Ungariei de țițeiul rusesc este, însă, o chestiune complexă și controversată. Orban argumentează că renunțarea la conducta Drujba ar duce la creșterea costurilor, în timp ce criticii susțin că Ungaria a fost lentă în a-și diversifica sursele, deși are la dispoziție rute alternative viabile prin care ar putea importa petrol non-rusesc.
Deși petrolul rusesc este într-adevăr cu aproximativ 20% mai ieftin decât alternativele, analiza CSD arată că această diferență nu s-a tradus neapărat în prețuri mai mici pentru consumatori – mai ales în comparație cu vecinii din Republica Cehă, care și-au redus importurile de țiței rusesc.
În ciuda afirmațiilor repetate că importurile rusești ar garanta prețuri mici și securitate energetică, perturbările recente ale conductei Drujba, alături de tensiunile din Orientul Mijlociu, sugerează că Ungaria nu a beneficiat în mod real de pe urma dependenței sale de țițeiul rusesc cu discount. Prețurile combustibililor în Ungaria au crescut în pas cu cele din restul Europei, pe fondul instabilității piețelor globale.
3. „Bruxelles-ul dictează ce conținut văd pe rețelele sociale alegătorii maghiari”
În cele din urmă, Vance a sugerat că Bruxelles-ul ar dirija conținutul afișat pe rețelele sociale alegătorilor maghiari, insinuând o ingerință electorală europeană.
Vicepreședintele american pare să fi vizat Digital Services Act (DSA), legea europeană intrată în vigoare în noiembrie 2022, care pornește de la principiul că „ce este ilegal offline este ilegal și online”. Aceasta urmărește limitarea răspândirii conținutului ilegal sau dăunător – discurs rasist, materiale cu abuz sexual asupra copiilor, dezinformare, vânzarea de droguri sau produse contrafăcute.
În noiembrie 2025, în baza DSA, platforma X a primit o amendă de 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență în publicitate – un episod care a alimentat tensiunile dintre Bruxelles și Washington.
Administrația Trump s-a opus oficial DSA și a vizat funcționari europeni asociați acesteia. De pildă, pe 23 decembrie 2025, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că fostului comisar european Thierry Breton – văzut de administrația americană drept arhitectul legii – i se va interzice intrarea în Statele Unite, pentru că ar fi forțat platformele americane să își cenzureze utilizatorii.
Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru The Cube că DSA vizează riscurile legate de platformele online, amintind că „în Europa, alegerile sunt exclusiv decizia cetățenilor”.
„Platformele online pot fi folosite pentru a răspândi dezinformare și pentru a manipula cetățenii”, a adăugat el. „Tocmai de aceea, prin Digital Services Act, platformele online au obligația de a atenua riscurile pentru a ne proteja democrațiile. În Europa, alegerile nu sunt decizia Big Tech și a algoritmilor lor”.
În preajma scrutinului din Ungaria, conturile favorabile partidului Fidesz au acuzat, la rândul lor, Meta că l-ar cenzura pe premierul Viktor Orban. Oficialul Fidesz Balazs Orban a susținut că utilizatorii „nu pot da like conținutului legat de Fidesz”.
Un purtător de cuvânt al companiei americane a respins aceste acuzații, declarând pentru The Cube că „nu există nicio restricție asupra conturilor premierului (maghiar)” și că niciuna dintre postările sale nu a fost eliminată.
Standardele comunitare ale Meta – care stabilesc dacă un conținut are vizibilitate redusă sau este eliminat complet – se bazează pe criterii precum caracterul „instigator la ură” sau vizarea unor persoane pe motive de rasă ori orientare sexuală.
Acestea, potrivit purtătorului de cuvânt al Meta, „se aplică tuturor în mod egal”.
Ştiri video recomandate
