Președintele Argentinei, Javier Milei, a readus în prim-plan disputa cu Marea Britanie pentru Insulele Falkland, după ce a anunțat că vrea sancțiuni mai dure pentru companiile care exploatează petrol în jurul arhipelagului fără acordul Buenos Airesului. Conflictul dintre cele două țări este vechi de aproape două secole și a dus, în 1982, la un război în toată regula. Deși insulele sunt administrate în prezent de Marea Britanie, Argentina continuă să le revendice și le numește Islas Malvinas.
Ce sunt Insulele Falkland
Arhipelagul se află în sudul Oceanului Atlantic, la aproximativ 500 de kilometri de coasta Argentinei și la circa 13.000 de kilometri de Marea Britanie. Este format din două insule mari, East Falkland și West Falkland, plus alte 778 de insule mai mici.
Prima debarcare consemnată acolo a avut loc în 1690, când căpitanul englez John Strong a ajuns în zonă. Marea Britanie a preluat oficial controlul asupra unei părți din arhipelag în 1765. De-a lungul timpului au existat și așezări franceze și spaniole, dar britanicii și-au reafirmat controlul în 1833 și administrează insulele de atunci.
În prezent, Falkland are aproximativ 3.660 de locuitori și propriul legislativ ales, care se ocupă de problemele interne. Cei mai mulți locuitori sunt de origine britanică, dar există și comunități venite din Saint Helena, Chile și Filipine.
Economia insulelor se bazează în principal pe pescuit, agricultură și turism.
Cum s-a ajuns la războiul din 1982
Argentina spune că a moștenit insulele de la Spania după ce și-a câștigat independența, în 1816, și consideră că preluarea lor de către britanici în 1833 a fost un act colonial ilegal.
Marea Britanie are o poziție complet diferită: susține că locuitorii insulelor au dreptul să decidă singuri ce statut vor să aibă.
În aprilie 1982, junta militară condusă de Leopoldo Galtieri a ordonat invadarea insulelor, mizând pe ideea că Londra nu va răspunde cu forța.
Calculul s-a dovedit greșit. Premierul britanic de atunci, Margaret Thatcher, a trimis o flotă militară în Atlanticul de Sud, iar după 74 de zile de lupte Marea Britanie a recucerit insulele. Argentina s-a predat în iunie.
Războiul a costat viața a 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici și trei locuitori ai insulelor.
Înfrângerea a grăbit căderea regimului militar din Argentina. În Marea Britanie, în schimb, victoria a consolidat poziția politică a lui Margaret Thatcher și a ridicat moralul unei armate despre care se spunea atunci că își pierduse din influența globală.
Statele Unite au încercat inițial să medieze conflictul, dar au ajuns să sprijine Marea Britanie cu informații, logistică și acces la facilități militare. Franța, care vânduse anterior rachete Argentinei, a impus ulterior un embargo asupra armelor și a ajutat și ea Londra.
Cine controlează insulele astăzi
Marea Britanie administrează în continuare Insulele Falkland și păstrează acolo o prezență militară importantă, inclusiv baza aeriană Mount Pleasant.
Argentina nu a renunțat însă niciodată la revendicarea sa și continuă să ridice problema în plan diplomatic, inclusiv la ONU. În ultimii ani a primit și sprijinul Chinei.
Cele două țări și-au reluat relațiile diplomatice după război, însă discuțiile despre suveranitate au rămas blocate.
În 2013, locuitorii insulelor au fost chemați la referendum. 99,8% dintre cei care au votat au ales să rămână sub administrație britanică, iar prezența la urne a fost de aproximativ 92%.
Londra folosește acest rezultat drept principal argument și spune că nu va discuta despre schimbarea suveranității fără acordul locuitorilor.
Argentina nu recunoaște însă referendumul. Buenos Aires susține că populația actuală a fost stabilită pe insule după ce britanicii au preluat controlul în 1833 și că, din acest motiv, votul nu poate tranșa disputa.
Milei vrea sancțiuni pentru companiile care exploatează petrol
În septembrie 2026, Javier Milei a anunțat că vrea să mărească sancțiunile pentru companiile care desfășoară activități în jurul Falkland fără autorizația Argentinei.
Măsurile ar putea viza inclusiv companii petroliere, acționari, directori și furnizori.
Milei a indicat în mod special dezvoltarea zăcământului petrolier Sea Lion, aflat la nord de insule, despre care spune că afectează interesele Argentinei.
Ce spune ONU
ONU include Insulele Falkland pe lista teritoriilor care nu se autoguvernează și le-a cerut de mai multe ori Argentinei și Marii Britanii să reia negocierile.
Organizația nu a decis însă cui aparțin insulele și nu recunoaște ca definitivă nici revendicarea britanică, nici pe cea argentiniană.
Argentina prezintă disputa ca pe o problemă de decolonizare. Marea Britanie respinge această interpretare și spune că locuitorii insulelor sunt o comunitate stabilă, care are dreptul să-și decidă singură viitorul.
De ce contează disputa și pentru marile puteri
China și-a exprimat sprijinul pentru revendicarea Argentinei și a cerut negocieri între Buenos Aires și Londra.
Statele Unite au evitat, în general, să spună clar cui ar trebui să aparțină insulele. Poziția oficială a Washingtonului este că Falkland sunt administrate de Marea Britanie, dar în același timp recunoaște că Argentina le revendică.
În 2026, Donald Trump a spus însă că administrația sa analizează această poziție și a ridicat semne de întrebare legate de capacitatea Marii Britanii de a apăra insulele.
Reuters a relatat anterior că o eventuală schimbare a politicii SUA față de Falkland a fost discutată în cadrul unei analize mai largi a relațiilor Washingtonului cu aliații NATO.
Javier Milei, care are o relație apropiată cu Trump și este unul dintre cei mai pro-americani lideri din America Latină, spune că Argentina nu renunță la revendicare, dar exclude folosirea forței. El insistă că disputa trebuie rezolvată prin negocieri și presiune diplomatică.
