Administrația Trump a interzis, marți, de la ora 00:01, importul unor produse canadiene, printre care băuturi alcoolice, lactate și motociclete, scrie The New York Times.
Măsura este cea mai recentă ofensivă din războiul comercial dur pe care președintele Trump l-a declanșat cu Canada. Deși interdicția vizează doar o parte infimă din exporturile canadiene către Statele Unite, ea arată cât de mult s-a deteriorat relația dintre doi foști aliați politici și economici apropiați.
Luni, oficialii americani au publicat un anunț potrivit căruia produse canadiene precum proteina din zer, melasa, berea fără alcool, vinul, vermutul și mai multe tipuri de băuturi spirtoase vor fi „respinse necondiționat” de Vama și Poliția de Frontieră a SUA, începând de marți, de la ora 00:01.
Interdicția vine peste tarifele de 50% impuse luna trecută de Trump pe aproximativ 5% din mărfurile canadiene. Atunci, premierul canadian Mark Carney a ripostat „dolar cu dolar”, cu taxe pe o serie de importuri americane.
Stephen Brown, economistul-șef pentru America de Nord al Capital Economics, a scris într-o notă că interdicția acoperă doar 0,25% din exporturile canadiene către SUA și va avea un efect redus asupra ambelor economii.
Totuși, spune el, evoluția pune sub semnul întrebării capacitatea celor două țări de a-și rezolva disputa comercială și de a avansa cu negocierile pentru Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA).
Statele Unite și Mexicul au purtat deja mai multe runde de negocieri pe marginea acordului și ar putea încerca să le încheie anul acesta. Discuțiile dintre SUA și Canada au rămas însă mult în urmă.
Tensiunile comerciale dintre cele două țări au lăsat acordul USMCA „în aer și cu riscul de a se prăbuși complet”, a adăugat Brown.
Tensiunile s-au răsfrânt și asupra mai multor industrii care depind de relația economică strânsă dintre cele două țări, de la restaurante și fabrici de hârtie până la topitorii de aluminiu și furnizori auto.
Canada este al doilea mare partener comercial al Statelor Unite, după Mexic, și cel mai mare furnizor de energie importată de SUA, inclusiv țiței, gaze naturale și electricitate. Anul trecut, 72% din exporturile canadiene au mers în Statele Unite, iar aproape jumătate din importurile Canadei au venit din SUA.
Pentru peste două duzini de state americane, Canada este cea mai mare piață de export. Asta înseamnă că războiul comercial planează și asupra alegerilor intermediare din SUA din noiembrie.
Unele dintre cele mai disputate mandate se află în state cu legături economice strânse cu Canada, precum Maine, Michigan și New Hampshire. Democrații s-au folosit de tensiunile cu Canada ca dovadă a gestionării defectuoase a economiei de către Trump.
Săptămâna trecută, senatoarea democrată de New York Kirsten Gillibrand a numit interdicția de import și tarifele pe produsele canadiene „o afacere proastă”.
„Președintele Trump și republicanii au promis să reducă costurile și să facă viața mai accesibilă, dar și-au folosit puterea totală de la Washington ca să facă viața mai scumpă ca oricând”, a spus ea.
Administrația Trump rămâne însă foarte critică la adresa Canadei pentru măsuri despre care spune că îi discriminează pe fermierii, producătorii și companiile americane. Canada a fost una dintre doar două țări, alături de China, care au ripostat la tarifele lui Trump, inclusiv prin taxarea unor vehicule fabricate în SUA. Anul trecut, mai multe provincii canadiene au retras și băuturile alcoolice americane de pe rafturi, în semn de protest.
Luni, Trump a declarat că Canada trebuie „să trateze țara noastră cu respect” și că canadienii „au fost foarte, foarte răi” cu fermierii americani. El a prezis că Canada va veni la Statele Unite în „următoarele trei-patru săptămâni” pentru a face o înțelegere privind tarifele.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută CNBC, Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, care conduce negocierile, a declarat că partea americană „nu are nicio grabă” să ajungă la un acord.
„Primim în continuare de la ei ce ne trebuie, în materie de petrol, gaze, potasiu”, a spus el, adăugând: „Există în continuare un comerț puternic între cele două țări. Ne simțim confortabil cu situația actuală”.
Deși Trump a impus tarife extinse și altor țări, decizia de a interzice complet anumite importuri din Canada este una neobișnuită și reprezintă un fel de test pentru administrație. Oficialii americani au dat de înțeles că, dacă vor considera că măsura împotriva Canadei are succes, ar putea interzice produse și din alte țări.
Ambele măsuri au fost adoptate în baza Secțiunii 338 din Legea tarifelor din 1930, adoptată de Congres în plină Mare Depresiune. Prevederea nu mai fusese folosită niciodată până acum pentru impunerea de tarife.
Oficialii administrației Trump susțin că, pe lângă Secțiunea 338, pot folosi și o lege de urgență pentru a impune embargouri comerciale, dacă doresc. Anul trecut, Trump a folosit legea de urgență pentru a impune tarife la nivel global. Curtea Supremă a anulat această utilizare, dar a lăsat să se înțeleagă că legea ar putea acoperi embargourile comerciale.
Interdicția de import este rezultatul unui lung șir de replici între cele două țări, început anul trecut. Canada a fost una dintre primele ținte ale lui Trump după revenirea la putere. El a anunțat și a impus rapid tarife pe mărfurile canadiene, susținând că țara permite intrarea fentanilului în Statele Unite. Mulți oficiali canadieni au respins acuzația ca fiind falsă.
Ulterior, administrația a scutit de aceste tarife produsele care se încadrează în Acordul SUA-Mexic-Canada. Astfel, majoritatea produselor au continuat să circule între cele două țări fără taxe. Alte taxe impuse din motive de securitate națională se aplică însă în continuare unor exporturi canadiene importante, precum mașinile, oțelul și aluminiul.
Anul acesta, Trump a crescut presiunea asupra Canadei, aparent pentru a-i aduce pe oficialii canadieni la masa negocierilor privind USMCA. În iulie, a amenințat cu un tarif de 50% pe băuturile alcoolice, lactatele, placajul, crosele de hochei și alte produse canadiene.
În august, cele două părți păreau să se îndrepte spre un acord care ar fi împiedicat intrarea în vigoare a acestor tarife. Discuțiile s-au prăbușit însă brusc, iar Trump a impus atât tarifele de 50%, cât și interdicția de import.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută The New York Times, Carney a declarat că a vorbit cu Trump „de mai multe ori” de la ruperea negocierilor și că cei doi au o „relație bună”. Carney a susținut că ce e bine pentru Canada e bine și pentru Statele Unite.
„USMCA funcționează și astăzi. Este încă în vigoare”, a explicat Carney. „Nu este respectat pe deplin, iar asta este o problemă pe care sistemul politic american trebuie să o rezolve în privința guvernanței acestui acord”.
