Ulrich Siegmund, candidatul partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din Saxonia-Anhalt, este omul care poate transforma formațiunea de extremă dreapta în partid de guvernare la nivel regional, potrivit comentariilor Reuters și MDR.
În vârstă de 35 de ani, politicianul și-a construit o imagine publică mai degrabă jovială și modernă, mizând puternic pe rețelele sociale și pe întâlniri directe cu alegătorii. În spatele acestei imagini se află însă un program politic radical, centrat pe imigrație, naționalism și respingerea unei părți importante din politicile liberale ale Germaniei.
Cine este Ulrich Siegmund
Siegmund s-a născut în 1990, la Havelberg, în Saxonia-Anhalt. Înainte de a intra în politică, a lucrat în vânzări și management și a studiat Psihologie Economică și Administrarea Afacerilor. Din 2014, a activat ca antreprenor în domeniul marketingului. Datele oficiale ale parlamentului regional îl identifică drept comerciant independent.
Siegmund intrat în AfD în 2014, iar din 2016 este deputat în parlamentul din Saxonia-Anhalt. Din 2022 conduce grupul parlamentar al partidului, împreună cu Oliver Kirchner. În mai 2025, Siegmund a fost ales cu o majoritate covârșitoare drept cap de listă al AfD pentru alegerile regionale din 2026.
Ascensiunea sa este legată și de modul în care folosește rețelele sociale. Presa germană îl descrie drept un politician capabil să transforme aparițiile publice în evenimente de tip spectacol, iar MDR a relatat despre popularitatea sa pe TikTok și despre felul în care este primit la mitingurile AfD.
O imagine de moderat, dar un program radical. Include o ofensivă a deportărilor
Unul dintre elementele care îl diferențiază pe Siegmund de figuri mai agresive din extrema dreaptă germană ste stilul. Reuters îl portretizează ca pe un politician cu o imagine atent construită, cordială, care evită adesea retorica incendiară specifică altor lideri AfD. Tocmai această combinație între un ton accesibil și politici radicale i-a adus o parte importantă din succesul electoral.
Pe fond, însă, programul pe care îl promovează AfD în Saxonia-Anhalt este mult mai dur. Siegmund a anunțat încă din 2025 un plan pentru primele 100 de zile de guvernare care includea o „ofensivă a deportărilor” și o schimbare radicală a politicii privind migrația și securitatea.
Concret, programul electoral prevede, între altele, intensificarea deportărilor, modificări majore în educație și cultură și reducerea sau eliminarea unor programe dedicate integrării și diversității. AfD propune inclusiv schimbări în sistemul de radiodifuziune publică și o politică mult mai conservatoare în privința familiei și a drepturilor LGBTQ+.
În noiembrie 2023, el a participat la o întâlnirea de la Potsdam unde s-au discutat planuri privind „remigrarea”, inclusiv expulzarea unor categorii de persoane cu origini străine. Subiectul a provocat un scandal național în Germania. Siegmund a susținut că nu a participat la reuniune în calitate oficială de reprezentant al AfD.
Omul care poate sparge „zidul de protecție” împotriva AfD
Miza candidaturii lui Siegmund depășește landul Saxonia-Anhalt. AfD conduce detașat în sondajele dinaintea alegerilor de duminică, partidul fiind creditat cu aproximativ 40–42% din intențiile de vot. CDU se află mult în urmă. O victorie cu majoritate absolută ar deschide pentru prima dată după al Doilea Război Mondial posibilitatea ca un partid de extremă dreapta să conducă un land german. În sistemul politic german există așa-numitul „Brandmauer” – zidul de protecție politică, prin care partidele tradiționale refuză, în principiu, cooperarea cu AfD. Dacă Siegmund obține însă majoritatea necesară, această barieră ar putea fi ocolită fără ca CDU sau un alt partid să intre într-o coaliție cu AfD.
De aceea, scrutinul din Saxonia-Anhalt este urmărit cu atenție la Berlin. Pentru Siegmund, miza este funcția de premier al landului. Pentru AfD, o victorie ar reprezenta prima mare demonstrație că partidul poate trece de la statutul de formațiune de opoziție la cel de formațiune capabilă să guverneze. Iar pentru politica germană, ar putea fi un moment de cotitură înaintea alegerilor federale din 2029.
