Pasul pentru Croația, care a devenit membră a UE în 2013 și dorește, de asemenea, să adere la zona euro cu monedă unică, este de multă vreme o problemă sensibilă din cauza migrației.
„Croația este pregătită”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă, după ce s-a ajuns la un acord între miniștrii de interne ai blocului. Comisia a recomandat includerea Croației în Schengen în octombrie 2019.
Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a fost prea zelos în a arăta UE că poate opri migranții fără acte care trec în bloc pentru a adera la Schengen. Este posibil ca Croația să beneficieze de un turism sporit atunci când controalele de frontieră în restul blocului vor fi eliminate.
Croația a recunoscut în octombrie că ofițerii săi de poliție au participat la o respingere violentă a migranților la granița cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE, potrivit Reuters.
Nu se știe deocamdată data la care Croația va adera la zona Schengen, care este văzută ca una dintre cele mai mari realizări ale UE, un semnal al unei Europe din ce în ce mai integrate și mai unite.
Deși circulația nestingherită a permis cetățenilor să trăiască și să lucreze peste granițele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăți de călătorie.
Zona Schengen are 26 de membri, inclusiv Elveția și Norvegia țări din afara UE. În afară de Croaţia, celelalte state membre UE care nu fac parte din Schengen sunt Bulgaria, România, Cipru şi Irlanda.
