O glumă de prost gust l-a costat pe ministrul japonez al Agriculturii funcția. Când Tako Eto a spus că nu a fost niciodată nevoit să cumpere orez pentru că susținătorii îi oferă „din belșug” sub formă de cadouri spera să stârnească râsete, relatează BBC. În schimb, a stârnit indignare, suficient de multă încât să fie forțat să demisioneze.
Gluma n-a fost gustată de japonezi pentru că se confruntă cu prima criză a costului vieții din ultimele decenii, care afectează chiar cel mai îndrăgit aliment de bază: orezul. Prețul orezului s-a dublat în ultimul an, iar varietățile importate sunt rare.
Inițial, Tako Eto și-a cerut scuze, spunând că a mers „prea departe” cu comentariile sale făcute duminică, la o strângere de fonduri locală. A demisionat însă după ce partidele din opoziție au amenințat cu o moțiune de cenzură.
Demisia sa aduce o nouă lovitură pentru guvernul minoritar al premierului Shigeru Ishiba, care se confruntă deja cu o scădere a sprijinului public.
Orezul a dărâmat un Guvern în Japonia
Orezul poate declanșa reacții puternice în Japonia, unde lipsurile au provocat tulburări politice și în trecut. Revoltele cauzate de creșterea prețului orezului au dus chiar la căderea unui guvern în 1918.
Așadar, nu este de mirare că prețurile la orez joacă un rol în scăderea ratei de aprobare a lui Ishiba.
„Politicienii nu merg la supermarket să-și facă cumpărăturile, așa că nu înțeleg”,a spus pentru BBC Memori Higuchi, o femeie de 31 de ani din Yokohama.
Este mamă pentru prima dată. Hrana de calitate a fost esențială pentru recuperarea postnatală, iar fiica sa urmează în curând să înceapă diversificarea.
„Vreau ca ea să mănânce bine, așa că dacă prețurile continuă să crească, s-ar putea să fim nevoiți să reducem cantitatea de orez pe care o consumăm eu și soțul meu”, a explicat ea.
O eroare guvernamentală costisitoare
Este o chestiune simplă de cerere și ofertă, a spus Kunio Nishikawa, economist agricol la Universitatea Ibaraki. Specialistul crede că criza orezului a fost cauzată de o eroare de calcul a guvernului.
Până în 1995, guvernul controla cantitatea de orez produsă de fermieri prin colaborarea cu cooperativele agricole. Legea a fost abolită în acel an, dar Ministerul Agriculturii continuă să publice estimări ale cererii, astfel încât fermierii să evite supraproducția.
Totuși, profesorul Nishikawa spune că în 2023 și 2024 aceste estimări au fost greșite. Cererea a fost estimată la 6,8 milioane de tone, dar cererea reală, spune el, a fost de 7,05 milioane de tone.
Cererea a crescut din cauza numărului mai mare de turiști și a revenirii obiceiului de a mânca în oraș după pandemie.
Dar producția reală a fost și mai mică decât estimarea: 6,61 milioane de tone, afirmă profesorul.
„Este adevărat că cererea pentru orez a crescut din mai multe motive – inclusiv pentru că orezul era mai accesibil comparativ cu alte alimente și din cauza creșterii numărului de vizitatori străini. Calitatea orezului nu a fost grozavă din cauza temperaturilor neobișnuit de ridicate, ceea ce a dus și la o producție mai mică.”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii pentru BBC.
Cultura orezului e profitabilă
Fermierii de orez nu reușesc să câștige suficient de mulți bani de ani de zile, spune Kosuke Kasahara, în vârstă de 59 de ani, a cărui familie se ocupă cu agricultura de generații întregi.
El explică că producerea a 60 kg de orez costă aproximativ 18.500 yeni (125,70 USD; 94,60 GBP), dar cooperativa din zona sa din Niigata, pe coasta de vest a Japoniei, a oferit anul trecut 19.000 yeni pentru această cantitate.
„Până acum trei-patru ani, guvernul oferea chiar și stimulente financiare municipalităților care erau de acord să reducă producția de orez”, adaugă el.
Purtătorul de cuvânt al ministerului confirmă că guvernul a oferit subvenții celor care aleg să producă grâu sau soia în loc de orez.
Între timp, fermierii mai tineri au început să cultive alte tipuri de orez, folosite pentru sake, biscuiți din orez sau pentru hrana animalelor, deoarece cererea de orez în Japonia a fost în scădere până anul trecut.
„M-am săturat să mă lupt cu comercianții sau restaurantele care au vrut ani de zile să vând orez ieftin”, spune Shinya Tabuchi.
Dar situația s-a inversat, iar acum prețul pentru 60 kg de orez este de 40.000 până la 50.000 yeni.
Deși prețurile mai mari nu sunt o veste bună pentru cumpărători, pentru mulți fermieri care se chinuiau în trecut, înseamnă în sfârșit profit.
Totuși, pe măsură ce nemulțumirea publicului a crescut, guvernul a scos la licitație o parte din rezervele sale de urgență de orez în martie, încercând să reducă prețurile, dar ele au continuat să crească.
Prețul orezului crește și în Asia de Sud-Est, care produce aproape 30% din orezul mondial – presiunile economice, politice și climatice au dus la lipsuri în ultimii ani.
În Japonia, problema a devenit atât de gravă încât țara a început să importe orez din Coreea de Sud pentru prima dată în 25 de ani, deși consumatorii preferă soiurile locale. Premierul Ishiba a sugerat și extinderea importurilor de orez din SUA, în contextul negocierilor pentru un acord comercial cu Washingtonul.
Având în vedere ce i s-a întâmplat lui Eto, este clar că acest subiect este unul sensibil pentru politicieni. Țara urmează să organizeze alegeri naționale importante în această vară, așa că satisfacerea cerințelor atât ale consumatorilor, cât și ale fermierilor – în special ale celor vârstnici din ambele tabere, care votează mai mult – este esențială.
Ştiri video recomandate
