The Guardian dedică, duminică, un amplu material războiului hibrid cu care Rusia vrea să șubrezească democrațiile din Europa, înaintea unui potențial atac asupra NATO.
În acest sens, Kremlinul folosește "mână de lucru" recrutată pe internet.
Serghei S, un bărbat de 49 de ani, refugiat din Ucraina, era pe punctul de a se îmbarca într-un autocar cu destinația Germania când serviciile de securitate poloneze l-au reținut în autogara din orașul Wrocław.
În rucsacul său, ofițerii au găsit combustibil solid pentru foc, o sticlă de suc plină cu parafină, o brichetă, două bricege, un mini-ferăstrău de mână și o mască. Mai târziu, când au căuat în telefonul mobil al suspectului, au identificat o carte în format electronic, în limba rusă, intitulată „Pirotehnie modernă”.
Aceasta conținea instrucțiuni detaliate despre cum să provoci incendii și să detonezi explozibili.
Serghei S – așa cum este identificat acest bărbat de autoritățile poloneze – este unul dintre zecile de "recruți" în slujba Moscovei care au fost depistați în Europa în ultimii doi ani.
Agențiile europene de informații spun de multă vreme că Rusia a lansat o campanie de sabotaj, incendieri și dezinformare împotriva Occidentului.
Uneori, această campanie se concentrează pe ținte specifice legate de sprijinul vestic pentru efortul de război ucrainean. Însă, cel mai adesea, sabotorii Moscovei vizează pur și simplu provocarea de haos și tulburări.
În Lituania, un magazin Ikea a fost incendiat, amintește The Guardian. În Marea Britanie, șapte persoane au fost acuzate de un atac incendiar asupra unui business având legături cu Ucraina. În Franța, mai multe sicrie pe care scria "soldați francezi în Ucraina" au fost lăsate sub Turnul Eiffel. În Estonia, geamurile mașinilor ministrului de Interne și ale unui jurnalist local au fost sparte. Au existat numeroase incendii suspecte în Polonia, inclusiv unul care a distrus un centru comercial de mari dimensiuni din Varșovia.
Analizate împreună, aceste incidente dezvăluie că serviciile de spionaj ale Rusiei s-au orientat către un nou tip de ofensivă asupra Occidentului: una violentă, prin interpuși, fragmentară și greu de dovedit.
Rusia a trimite la războiul hibrid mercenari recrutați pe internet
Pe teren, sabotajele și incendierile sunt comise de persoane recrutate online și adesea plătite în criptomonede.
Unii știu exact ce fac și de ce. Alții află abia la final, când sunt prinși, că lucrează pentru regimul lui Vladimir Putin. Ofițerii de informații profesioniști care conduc operațiunile nu trebuie niciodată să părăsească teritoriul rus, notează The Guardian.
Documentarea făcută de publicația britanică războiului hibrid al Rusiei în Europa se bazează pe mii de pagini de documente judiciare din Marea Britanie și Polonia, pe interviuri cu foști și actuali oficiali din domeniul securității și informațiilor din mai multe țări europene și din SUA, precum și pe discuții cu persoane care îi cunosc pe unii dintre suspecți.
"Este mai ușor să te ocupi de spioni sub acoperire diplomatică sau chiar de imigranți ilegali. Acest tip de acțiune devine periculoasă pentru noi toți", a declarat un oficial european de rang înalt în domeniul securității.
Cât de agresivă poate deveni campania rusă rămâne o chestiune de oportunitate și de conjunctură. Oficialii din serviciile de informații occidentale spun că în ultimele luni a fost o perioadă de acalmie, legată, probabil, de faptul că Vladimir Putin explorează posibilitatea îmbunătățirii relațiilor cu SUA în mandatul lui Donald Trump.
Înainte de schimbarea administrației americane, au existat semne că Moscova ridică miza.
Oficiali SUA au avertizat anul trecut Kremlinul să nu recurgă la sabotaje în Statele Unite
Anul trecut, informațiile despre un complot vizând trimiterea de colete explozive în SUA, care ar fi putut duce la prăbușirea avioanelor și la un număr uriaș de victime, au provocat alarmă la Washington. Oficiali americani ai administrației Biden i-au sunat pe omologii lor ruși pentru a-i avertiza că o astfel de escaladare ar forța Statele Unite să răspundă.
"Nu știam dacă Putin a aprobat operațiunea sau dacă știa despre ea", a declarat un fost oficial de securitate american. Într-o serie de apeluri, oficialii ruși au negat că ar fi existat o astfel de acțiune în desfășurare, dar au promis că îi vor transmite mesajul lui Putin.
Episodul a creat o nervozitate persistentă, pentru că a relevat limitele pe care Rusia ar fi dispusă să le depășească în viitor.
"Scopul lor (al rușilor) nu este același cu al jihadiștilor islamiști, care își doresc cât mai multe victime. Dar dacă cineva moare, nu le pasă", explică Harrys Puusepp, de la Kapo, agenția de securitate internă a Estoniei.
Cazul lui Serghei
Serghei S. s-a născut în Odesa în 1974, într-o familie de militari sovietici. În timp ce termina școala, Uniunea Sovietică s-a prăbușit, iar orașul său natal a devenit parte a Ucrainei independente.
Anii au trecut, iar Serghei a devenit din ce în ce mai disprețuitor față de guvernul de la Kiev, aderând la teoria că acesta discriminează vorbitorii de limbă rusă, ca el.
Motto-ul său, afișat pe pagina de Facebook, era: "Vorbesc rusă. Doar rusă".
După alungarea președintelui pro-rus Ianukovici în 2014 și după invazia rusă a Crimeei, Serghei s-a apropiat tot mai mult de politica oficială a Moscovei. El a postat comentarii pro-Rusia după declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022.
La scurt timp, a fost contactat pe Telegram de un bărbat pe nume Alexei, un pretins un om de afaceri cu sediul la Kiev.
Alexei s-a interesat de viața și munca lui Serghei.
La mijlocul anului 2023, temându-se să nu fie recrutat în armata ucraineană și trimis pe front, Serghei a trecut ilegal granița în Moldova. A ajuns în cele din urmă în Germania, unde un fost coleg de școală din Odesa i-a spus că există joburi ocazionale, plătite cu 75 de euro pe zi.
După câteva luni în care a făcut munci mărunte, vechiul său prieten de pe Telegram, Alexei, l-a contactat din nou. Alexei a pretins că acum locuiește în statele baltice și i-a sugerat o întâlnire în Letonia sau Lituania, pentru a discuta o propunere de afaceri.
Serghei a răspuns că e prea departe și prea scump pentru el să călătorească, dar Alexei s-a oferit să-i achite cheltuielile de transport și i-a indicat o destinație mai apropiată: orașul Wrocław, în Polonia. A transferat aproximativ 350 de lire sterline în contul bancar al soției lui Serghei, iar acesta a cumpărat un bilet de autobuz către Wrocław. A plecat spre polonia pe 27 ianuarie 2024.
La scurt timp după ce a ajuns în această țară, a fost sunat de Alexei, care s-a scuzat că nu mai poate veni la întâlnire, dar i-a dezvăluit "propunerea de afaceri": amicul său dorea ca ucraineanul pro-rus să caute centre comerciale și industriale în orașul polobez, să le fotografieze și, dacă găsea o oportunitate corespunzătoare, să le incendieze.
Alexei ar fi urmat să primească 2.000 de dolari în avans și încă 2.000 de dolari la primirea dovezii incendierii.
Pentru Serghei, care trăia din joburi temporare, suma de bani era semnificativă. Conform celor declarate în fața anchetatorilor polonezi, bărbatul nu l-a întrebat pe Alexei cine și de ce comandase incendierile.
După discuția cu Alexei, Serghei a cutreierat străzile din Wrocław în căutare de posibile ținte. În cele din urmă, s-a hotărât asupra unui angrosist de vopsele dintr-o zonă industrială de la periferia orașului. I-a trimis lui Alexei fotografii ale clădirii, care a fost de acord că era o țintă excelentă, pentru că se afla aproape de diverse elemente de infrastructură sensibile și lângă un canal ce putea fi poluat dacă s-ar fi deversat vopsea în el.
Ulterior, realizând gravitatea faptelor pe care urma să le comită, Serghei s-a speriat. Și-a amintit de o clădire din apropierea locuinței sale din Germania, care fusese distrusă de un incendiu, și i-a spus soției sale să-i trimită o fotografie cu casa arsă.
Spera astfel să-l păcălească pe Alexei, prezentând imaginea drept probă a "incendiului" din Wrocław, pentru a obține banii fără a comite vreo infracțiune.
Apoi și-a cumpărat un bilet de autobuz către Germania. A fost arestat chiar înainte de a se urca în vehicul.
Obiectivul ratat de Serghei în Polonia, scos "la vânzare" pe un grup neonazist Telegram
La o săptămână după arestarea lui Serghei, pe un grup Telegram care distribuia conținut despre supremația albilor a fost postat următorul mesaj:
"Căutăm camarazi care incendiază magazinul cu migranți negri".
Recompensa era de 5.000 de dolari iar la anunț era atașată o fotografie a clădirii din Polonia pe care Serghei o identificase.
Contul de pe care a fost trimis mesajul era același folosit de "Alexei", care se recomandase în discuția cu ucraineanul drept om de afaceri din Kiev. Acum, pretindea că este neonazist european.
De fapt, autoritățile poloneze cred că acest cont este gestionat de un ofițer GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.
Pe vremuri, Moscova trimitea agenți profesioniști pentru sabotarea unor ținte specifice
Campania rusă de sabotări și incendieri nu a apărut din neant.
Cercetarea arhivele serviciilor de securitate comuniste arată că sabotajul în țările considerate inamice a făcut parte din doctrina KGB încă din anii '60 ai secolului trecut.
După anexarea Crimeei și începutul războiului în estul Ucrainei în 2014, spionii ruși au vizat fabricile de muniții și comercianții de arme din Europa care susțineau Ucraina.
Spre deosebire de inițiativele de război hibrid din prezent, acele atacuri au fost planificate cu atenție, fiind folosiți agenți profesioniști împotriva unor ținte specifice.
Mulți dintre dintre agenții folosiți în deceniul trecut proveneau dintr-o unitate GRU obscură, cunoscută drept unitatea 29155. Sarcinile acesteia includeau sabotaj și asasinate în toată Europa.
După otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în Anglia, în 2018, cu agentul neurotoxic Noviciok, autoritățile britanice și jurnaliștii de investigație ai grupului Bellingcat i-au identificat pe autori drept agenți 29155.
Ca răspuns, țările europene au ordonat expulzarea a sute de ofițeri de informații ruși care lucrau sub acoperire diplomatică în ambasade.
Verificând bazele de date cu pașapoarte, Bellingcat a reușit să identifice mulți alți agenți 29155, care fuseseră folosiți în misiuni pe termen scurt. Expunerea publică le-a distrus acestora acoperirea, împiedicându-i să călătorească.
După invazia Ucrainei din februarie 2022, a avut loc o nouă rundă de expulzări diplomatice ruse în Europa.
După ce agenții operativi i-au fost expulzați din Europa, Rusia s-a orientat spre amatori
Aceste episoade au afectat semnificativ capacitatea Moscovei de a opera în afara Rusiei, iar șefii spionajului au fost forțați să dea dovadă de "creativitate" pentru a acoperi neajunsurile pe teren.
În primul rând, unii dintre diplomații cu misiuni comune, aflați încă în străinătate, au fost cooptați ca spioni.
În al doilea rând, Rusia și-a activat rețeaua de agenți "conservă", care se prezintă drept străini și care pot rămâne "în adormire" timp de decenii până la momentul când primesc ordin de acțiune.
În al treilea rând, Rusia a apelat la serviciile a tot felul de freelanceri. În unele cazuri, aceasta a însemnat angajarea de persoane având legături cu crima organizată. Este cazul lui Orlin Rusev, un bulgar stabilit în Marea Britanie, care a condus operațiuni de spionaj pentru Moscova folosind un grup de conaționali. Trei dintre aceștia au fost găsiți vinovați, luna trecută, de o instanță din Londra.
Pe lângă utilizarea unor actori noi pentru a îndeplini vechile sarcini, Moscova a lansat și o campanie de sabotaj mult mai amplă decât orice s-a văzut până acum.
În multe cazuri, este greu de dovedit implicarea rusă. Au existat informații contradictorii cu privire la deteriorarea cablurilor submarine din Marea Baltică și eventuala implicare a Rusiei aceste cazuri.
Dar chiar și atunci când, aparent, nu există dovezi de acte criminale, cum ar fi cazul incendiului de luna trecută, de la aeroportul Heathrow, apar speculații inevitabile legate de regimul lui Putin.
Foștii agenți de teren din unitatea 29155, reconvertiți în coordonatori de sabotori amatori
Mulți dintre agenții unitatății 29155 implicați sabotaje timp de mai bine de un deceniu fac parte acum din noua campanie, spun oficialii occidentali.
Unitatea a fost integrată într-un departament GRU mai mare și este condusă de Andrei Averianov.
Ce face difernța în prezent este că munca este efectuată în special de foști agenți recrutați pe Telegram, dintre care majoritatea nu mai pot călători în Europa.
În loc să se concentrezepe ținte specifice strâns legate de războiul din Ucraina, abordarea curentă este mult mai amplă, vizând centre comerciale, depozite și alte elemente de infrastructură civilă.
"Scopul strategic este de a semăna discordie și insecuritate. Nu distrug infrastructură semnificativă. Se concentrează pe ținte vulnerabile care influențează percepția generală de insecuritate în societate", spune Piotr Krawczyk, fostul șef al serviciului de informații externe al Poloniei.
Țări diferite, metode diferite de recrutare
Modul în care Moscova recrutează agenți și selectează ținte variază de la o țară la alta. În statele baltice, serviciile rusești se folosesc de legăturile familiale extinse ale populației locale vorbitoare de limbă rusă.
Recrutările se fac în timpul vizitelor în Rusia, iar platforma Telegram este apoi folosit pentru comunicare.
Factorul motivațional este de obicei reprezentat de bani. Uneori se folosește șantajul.
În alte părți ale Europei, oamenii sunt recrutați prin Telegram, fără nicio interacțiune personală. Unii, precum Serghei, cred inițial că vorbesc cu oameni care împărtășesc aceleași idei ca și ei.
Alții pot ajunge să creadă că lucrează la ordinul grupurilor care susțin supremația albilor sau la comnanda unor actori politici interni.
Unii recruți au o afinitate ideologică cu Rusia. În multe cazuri însă, ideologia nu joacă vreun rol semnificativ.
În luna mai a anului trecut, autoritățile poloneze au arestat un localnic și doi belaruși sub suspiciunea de planificare a unor acte de sabotaj în beneficiul Rusiei. Toți cei trei bărbați luptaseră anterior în Ucraina de partea Kievului.
Un grup separat de 16 sabotori, în mare parte bărbați ucraineni și belaruși, a fost arestat în Polonia la începutul anului 2023 și ulterior condamnat.
Acest grup era format în principal din persoane fără simpatii pro-Kremlin, dar care doreau să câștige bani. Lor li s-au oferit sarcini precum lipirea de afișe anti-NATO și instalarea de camere video pentru monitorizarea trenurile cu încărcături umanitare și militare destinate Ucrainei.
Plățile, efectuate în criptomonede, variau de la 5 dolari pentru afișarea unui afiș, la 400 de dolari pentru instalarea unei camere.
Activitățile grupului erau dirijate de un bărbat identificat drept "Andrei". Acesta comunica doar cu doi membri ai grupului, instruiți să le traseze sarcini celorlalți.
Sfârșitul careierei de sabotor a lui Serghei
La sfârșitul lunii februarie, Serghei a fost dus într-o sală de judecată din Wrocław, îmbrăcat în salopeta roșie de detenție rezervată prizonierilor extrem de periculoși.
Avea mâinile și picioarele în lanțuri.
"Scopul acuzatului a fost să ne scadă moralul, să pună la îndoială eficacitatea și competența statului nostru și să semene dubii cu privire la sprijinul nostru pentru Ucraina", a declarat judecătorul de caz Marcin Myczkowski.
Serghei convenise anterior cu procurorii să își recunoască vinovăția în schimbul unei pedepse de trei ani, însă judecătorul Myczkowski a anulat înțelegerea, susținând că pedeapsa era prea blândă.
Judecătorul a pronunțat o sentință de opt ani, chiar dacă ucraineanul nu a dat foc la nimic în Polonia, fiind arestat pe când se pregătea să plece din țară. Magistratul a arătat că pedeapsa în acest caz trebuie să servească drept exemplu.
"Un semnal clar și neechivoc pentru dumneavoastră și pentru toți potențialii candidați că nu merită să comită astfel de acte", a arătat el.
Pentru ruși, avantajul utilizării unor agenți ocazionali este că, dacă ceva nu merge bine, Moscova îi poate abandona, lăsându-i să-și ispășească pedeapsa.
Niciun diplomat rus nu lucrează în culise pentru a-l elibera pe Serghei și este foarte puțin probabil ca acesta să fie inclus în vreun schimb de prizonieri.
În schimb, coordonatorii de la sediul GRU pot, pur și simplu, să creeze noi conturi Telegram și să reia procesul de recrutare.
"E arestată o persoană și apare alta care îi ia locul. Acești oameni sunt de unică folosință și Moscovei nu-i pasă de ei", a declarat un oficial european din domeniul securității.
Pe măsură ce Rusia consideră din ce în ce mai mult Europa parte a războiului din Ucraina, este probabil că se va extinde campania de sabotaje.
"Rușii trec o linie roșie după alta și nu știm cât de departe vor merge", conchide oficialul citat de The Guardian.
Ştiri video recomandate
