Uniunea Europeană (UE) a anunţat luni includerea pe lista sa cu sancţiuni a încă 81 de personalităţi şi entităţi din cauza complicităţii lor cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei, printre care un demnitar ortodox prezentat adeseori de presa rusă drept „duhovnicul” preşedintelui Vladimir Putin, relatează France Presse, citată de Agerpres.
Clericul Gheorghi Şevkunov a fost numit în 2023 metropolit de Simferopol şi Crimeea, peninsula ucraineană anexată în martie 2014 de către Rusia.
În total, 34 de persoane şi 47 de entităţi au fost adăugate pe lista neagră a UE, potrivit unui comunicat al Uniunii Europene.
Aceste sancţiuni prevăd în principal îngheţarea activelor în UE, o interdicţie de circulaţie în Uniunea Europeană pentru indivizi şi o interdicţie privind orice sprijin financiar.
În cadrul sancţiunilor împotriva complexului militaro-industrial rus, UE a anunţat impunerea de sancţiuni împotriva a şapte indivizi şi 21 de entităţi, inclusiv producători ruşi de drone, printre care se regăsesc două întreprinderi chineze, Shenzhen Minghuaxin şi Xingiang Richful Lubricant Additive company, aceasta din urmă unul dintre principalii producători de aditivi lubrifianţi din China. Toţi aceştia sunt acuzaţi că ajută Rusia în efortul ei de război împotriva Ucrainei.
Irina Vlah, preşedinta partidului "Inima Moldovei", pe listă
Cele 27 de state membre ale UE au decis, de asemenea, să sancţioneze două persoane fizice şi 24 de entităţi pentru rolul lor în exportul de petrol şi produse petroliere ruseşti, inclusiv prin intermediul aşa-numitei "flote fantomă" pe care Moscova o utilizează pentru a eluda sancţiunile occidentale împotriva petrolului său.
UE a mai impus sancţiuni împotriva unei entităţi şi a 15 persoane, printre care judecători şi procurori, pentru rolul pe care l-au jucat în "otrăvirea şi moartea" opozantului rus Aleksei Navalnîi în februarie 2024.
În fine, şase indivizi au fost supuşi sancţiunilor pentru acţiunile lor considerate că au constituit o ameninţare la adresa suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, "inclusiv acţiuni vizând subminarea proceselor sale democratice", aşa cum a fost cazul la ultimele alegeri din R.Moldova, candidată la aderarea la UE, care o minoritate rusă importantă pe teritoriul său.
Printre cei şase se regăsesc persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Şor, precum şi Irina Vlah, preşedinta partidului "Inima Moldovei", indică Radio Chişinău şi IPN.
Irina Vlah a fost inclusă pe lista sancţiunilor pentru rolul său activ în destabilizarea proceselor democratice din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut şi pentru efectuarea unor vizite documentate la Moscova cu scopul de a primi instrucţiuni de coordonare electorală de la oficiali ruşi de rang înalt.
Totodată, Consiliul UE subliniază că aceasta ar fi un asociat apropiat al lui Ilan Şor, fiind controlată direct de el şi preluând funcţiile partidelor care au fost anterior declarate neconstituţionale, transmite IPN.
Pe lângă Irina Vlah, pe listă au mai fost incluşi cetăţenii ruşi Anton Tregub şi Anton Usov, acuzaţi de interferenţe directe în procesul electoral din Republica Moldova. De asemenea, cetăţenilor moldoveni Iuri Vitneanski şi Ruslan Garbalî, membri ai partidului "Renaştere", le-au fost aplicate măsuri restrictive pentru răspândirea de naraţiuni false, respectiv, de organizare şi plată a protestelor de destabilizare orchestrate de Ilan Şor.
Pe lista cu sancţiuni a fost inclusă şi moldoveanca Alina Juc, care a avut un rol central în recrutarea şi recompensarea persoanelor implicate în campanii de propagandă, relatează Radio Chişinău.
Ştiri video recomandate
