Guvernele acestor state se tem că ar putea asista la venirea a mii de refugiaţi prin Rusia şi Belarus, aceste îngrijorări intensificându-se după ce 6.000 de solicitanţi de azil au ajuns anul trecut în Finlanda şi Norvegia din Rusia.
Letonia şi Estonia au început construirea unor garduri la frontierele cu Rusia, în această decizie jucând un rol şi preocupările de securitate după anexarea Crimeii de către Rusia şi acuzaţiile potrivit cărora un ofiţer de securitate eston a fost răpit în regiunea de graniţă în 2014.
În Lituania, sute de poliţişti de frontieră, poliţişti şi militari au început în această săptămână un exerciţiu de gestionare a unei eventuale crize la frontieră. În acest exerciţiu va fi testată şi reintroducerea controlului documentelor de identitate la frontiera cu vecinul nordic Letonia.
'Până anul trecut, nici Norvegia, nici Finlanda nu au avut nicio problemă cu migraţia la graniţa rusă. Apoi fluxurile de migranţi la frontieră au explodat într-o singură săptămână, ca prin minune', a declarat pentru Reuters comandantul poliţiei de frontieră lituaniane, Renatas Pozela.
Potrivit oficialilor, în condiţiile închiderii rutei directe din Grecia spre Europa continentală, ar putea câştiga în popularitate traseul prin Republica Moldova, Ucraina şi statele baltice.
Estonia instalează dispozitive de supraveghere, precum cele funcţionale deja la graniţa Lituaniei cu Belarus, pentru a stopa atât contrabanda, cât şi migraţia ilegală.
'Este păcat să avem nevoie de un gard la frontieră. Însă, dată fiind situaţia din Europa acum, cu criza refugiaţilor, ar putea fi necesar', a estimat deputatul leton Ojars Eriks Kalnins, membru al comisiei pentru afaceri europene.
Finlanda a criticat Rusia în luna ianuarie pentru că a permis trecerea migranţilor peste frontiera arctică, în condiţiile în care numărul celor care intrau pe la punctul Salla ajunsese la 20 pe zi.
Din totalul celor 31.000 de solicitanţi de azil ajunşi anul trecut în Norvegia, aproximativ 5.000 au intrat prin Rusia.
