Unii lideri europeni au relansat recent apelurile pentru crearea unei armate europene. Este însă momentul potrivit pentru a pune în aplicare această idee? Nu acum și, cel mai probabil, nici pe termen lung, au declarat mai mulți oficiali ai UE pentru Euronews.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez sunt printre cei mai recenți lideri care susțin ideea unei armate europene, considerând-o o soluție pentru asigurarea unei păci durabile și credibile pe continent.
„A sosit momentul să creăm o armată europeană, forțe armate ale UE formate din trupe din toate cele 27 de state membre, care să acționeze sub un singur drapel și cu aceleași obiective”, a declarat Sanchez. „Este singura cale prin care putem deveni o uniune cu adevărat unită.”
Pe hârtie, conceptul este atractiv
Ar putea îmbunătăți interoperabilitatea sistemelor militare, a armelor și a trupelor, și ar presupune un comandament comun pentru a crește coordonarea între forțele participante.
Europa – inclusiv Regatul Unit – are în prezent aproximativ 1,47 milioane de militari activi. Până la finalul anului 2024, prezența rusă în Ucraina a ajuns la 700.000 de soldați.
Cele mai mari forțe armate din Europa sunt în Franța, cu 202.200 de militari, urmată de Germania (179.850), Polonia (164.100), Italia (161.850), Regatul Unit (141.100), Grecia (132.000) și Spania (122.200), potrivit raportului Military Balance 2025, realizat de Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS).
Pe termen scurt, provocarea Europei nu este să înlocuiască armata SUA în mod direct, a explicat Max Bergmann, director în cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA, într-o analiză recentă. „Dar pe termen lung, Europa ar trebui să trateze cu seriozitate construirea unei forțe comune capabile să lupte și să acționeze ca un tot pentru a apăra continentul – care să poată înlocui Statele Unite”, a scris el.
Totuși, în ciuda apelurilor lansate din mai multe capitale în ultimii ani, oficialii UE de la Bruxelles rămân reticenți în a redeschide discuția.
Relansarea dezbaterii despre crearea unei armate europene nu ar face decât să genereze confuzie, a declarat un oficial pentru Euronews.
„Apărarea este și va rămâne o prerogativă națională”, a precizat un purtător de cuvânt al UE, adăugând că „nu este vorba despre formarea unei ‘armate a UE’, ci despre existența a 27 de armate capabile și interoperabile, care să colaboreze mai bine între ele.”
Discuțiile actuale se concentrează pe integrarea Ucrainei în piața europeană de apărare și pe consolidarea capacităților militare și a gradului de pregătire în eventualitatea unei agresiuni ruse – care, potrivit mai multor agenții europene de informații, ar putea avea loc în următorii cinci ani.
La începutul acestui an, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că fragmentarea în domeniul apărării duce la costuri mai mari, afectează interoperabilitatea și provoacă probleme logistice. În prezent, Europa dispune de 172 de tipuri diferite de sisteme majore de armament, aeronave, vehicule și nave de luptă, în comparație cu doar 32 în Statele Unite.
„Avem nevoie de integrare în apărare și interoperabilitate pe teren. Nu avem nevoie de o armată europeană”, a declarat fosta prim-ministră a Estoniei.
În prezent, 23 din cele 27 de state membre ale UE se află sub umbrela de securitate a NATO
Totuși, pe măsură ce SUA își redirecționează atenția strategică către zona Indo-Pacificului, își încurajează aliații să preia o parte mai mare din responsabilitatea apărării Europei.
Se așteaptă ca NATO să ceară celor 32 de membri ai săi să își crească obiectivele de capacitate militară cu 30% la summitul anual care va avea loc în iunie, la Haga, în Olanda.
De asemenea, este probabil ca alianța să le solicite statelor membre să majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB – în creștere față de actualul prag de 2%, pe care unele state europene, precum Belgia, Italia și Spania, încă nu îl ating. Lideri importanți ai UE, precum Kallas și Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, au subliniat în repetate rânduri că Uniunea nu urmărește să concureze cu NATO, ci să sprijine statele membre europene în atingerea obiectivelor comune.
„Avem nevoie de 27 de armate europene capabile, care să poată colabora eficient pentru a descuraja rivalii și a apăra Europa – de preferat alături de aliații și partenerii noștri, dar și singure, dacă va fi nevoie”, a afirmat Kallas la sfârșitul lunii ianuarie.
Potrivit unor estimări preliminare ale think-tankului economic Bruegel, cu sediul la Bruxelles, pentru ca Europa să reprezinte o forță de descurajare credibilă în absența sprijinului SUA, o armată europeană ar avea nevoie de cel puțin 1.400 de tancuri, 2.000 de vehicule blindate de luptă și 700 de piese de artilerie. Ar mai fi necesar un milion de obuze de calibrul 155 mm pentru primele trei luni de conflict de intensitate ridicată.
În ceea ce privește personalul, Europa ar trebui să recruteze încă 300.000 de soldați. De asemenea, producția de drone ar trebui extinsă la 2.000 de muniții rătăcitoare cu rază lungă de acțiune anual, pentru a egala capacitățile rusești. Cheltuielile de apărare ar trebui și ele să crească cu aproximativ 250 de miliarde de euro pe an – ceea ce ar însemna în jur de 3,5% din PIB – pe termen scurt.
„Ar trebui să încercăm să creăm o paritate militară între Europa și Rusia, care să mențină o capacitate de descurajare fără a fi neapărat nevoie să apelăm la descurajarea nucleară”, a declarat Dr. Alexandr Burilkov, coautor al analizei Bruegel, pentru Euronews.
