„Fără ieșire” – acestea sunt cuvintele folosite de mulți dintre iranienii care au dat declarații pentru BBC când li s-a cerut să-și descrie viața din aceste zile, de după izbucnirea războiului din țara lor și Israel.
După trei zile de atacuri israeliene, „toată lumea încearcă să scape din Teheran într-un fel sau altul”, a declarat un locuitor al capitalei iraniene pentru varianta iraniană a BBC News.
Duminică, cozi lungi s-au format la benzinăriile din tot orașul, iar mulți oameni au încercat să fugă în zone izolate, departe de posibilele ținte ale israelienilor.
Mulți dintre ei nu au mai reușit să iasă nici măcar din provincia care înconjoară Teheranul din cauza traficului intens.
„Teheranul nu este sigur, asta este clar. Nu avem alarme sau avertismente din partea oficialilor cu privire l atacurile israeliene. Doar auzim exploziile și sperăm că nu vom fi loviți. Unde să ne ducem? Nicăieri nu pare că ne putem simți în siguranță”.
Un alt iranian care a reușit să fugă din Teheran și să ajungă într-o altă provincie a declarat – „nu cred că am procesat cu adevărat ce înseamnă să trăiești într-o zonă de război activ și nu sunt sigur că voi ajunge să accept asta”.
„Acesta nu este războiul meu. Nu țin cu niciuna dintre părți. Vreau doar să supraviețuiesc împreună cu familia mea”.
De vineri, Israelul a lovit Iranul cu cel mai mare baraj de lovituri aeriene din ani de zile. Loviturile israeliene au dus la represalii iraniene.
Cel mai recent bilanț arată că cel puțin 20 de oameni au fost uciși în Israel de acest schimb de lovituri aeriene, în timp ce în Iran au murit peste 220.
O femeie din Iran a declarat pentru BBC că nu poate să doarmă de două zile – „Am trecut prin situații foarte dificile”.
Ea spune că situația actuală îi aduce aminte de bombardamentele și de statul în adăposturi în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980, pe vremea când era copil.
„Diferența este că atunci știam când un atac va avea loc, auzem sirenele aeriene sau aveam măcar niște avertismente înainte să se întâmple. Acum, în timpul bombardamentelor sau raidurilor aeriene nu e nicio sirenă și niciun avertisment”.
Iranienii mai tineri, născuți după război, nu cunosc această realitate.
O femeie din Teheran spune că ar vrea să părăsească orașul pentru a se feri de atacuri.
„Cu toții vrem să mergem în orașe mai mici sau în sate, oriunde putem ajunge, dar fiecare dintre noi are oameni dragi pe care nu-i putem lăsa și ne gândim la ei. Prin ce trecem acum nu e drept pentru niciunul dintre noi, poporul Iranului”.
„Cu toții încercăm să trecem prin aceste zile cu frică, epuizare și mult stres. Este extrem de dificil și de dureros”, a adăugat ea.
Un alt locuitor al capitalei iraniene a spus – „Nu pot să plec pur și simplu din Teheran. Nu pot să-mi las în urmă părinții în vârstă care nu pot călători departe și n-am nici eu cum să părăsesc orașul. În plus, trebuie să mă prezint la serviciu. Ce pot să fac acum?”.
În ultimele zile, internetul a fost instabil în Teheran, așa că a fost greu să iei legătura și cu alți oameni din țară.
Mulți dintre cei care trăiesc în afara țării au tot trimis mesaje celor dragi, sperând să primească un răspuns.
Unii au primit și avertismente din partea IDF care le-a cerut tuturor iranienilor să părăsească zonele din apropierea siturilor militare. Oamenii din Teheran par să fie cel mai îngrijorați de acest lucru.
„De unde să știm noi ce este sit militar și ce nu este”, s-a întrebat unul dintre ei.
Separat, prim-ministrul israelian le-a transmis un mesaj iranienilor, în a doua zi de bombardamente, în care le-a spus că „a venit vremea” să se unească și să „lupte pentru libertate”, un apel pentru dărâmarea regimului teocratic.
Totuși, iranienii au ales să facă totul pentru a fi în siguranță și este greu de crezut că apelul lui Netanyahu a avut vreo rezonanță printre civilii iranieni.
Ştiri video recomandate
