Bulgaria
riscă să piardă miliarde de euro din fondurile de preaderare
europene acordate pentru modernizarea drumurilor, căilor ferate şi
a porturilor ca urmare a corupţiei şi proastei administrări a
acestor sume de către autorităţile naţionale conduse de o
coaliţie socialistă, scrie în ediţia electronică de luni
ziarul britanic Financial Times.
Cel
mai sărac stat al UE este pe cale să piardă 600 de milioane de
euro după raportul foarte critic al Comisiei Europene, care va fi
adoptat mai mult ca sigur de către comisarii europeni miercuri, 23
iulie, aminteşte Financial Times.
Deja
se întrevăd întârzieri la plăţi de până
la 4,5 miliarde euro din fondurile structurale de pe următorii cinci
ani ale UE, fonduri menite a îmbunătăţi căile de transport
către Balcanii de Vest, Grecia şi Turcia. Aceste transferuri ar
putea ajuta Bulgaria să îşi menţină la cote înalte
creşterea economică anuală şi să îşi atingă scopul de a
deveni nodul principal energetic şi de transporturi al Europei de
sud-est până în 2015. Dacă Bulgaria nu va reuşi să
ducă la bun sfârşit atât de necesarele proiecte de
infrastructură, ?investiţiile străine vor scădea progresiv, iar
bunurile vor tranzita în schimb, România şi Grecia? a
declarat Ognian Şentov de la Centrul de Studiu al Democraţiei, din
Sofia.
Ţara
sud-dunăreană a făcut obiectul mai multor rapoarte şi audituri,
printre care şi cele ale Oficiului European pentru Luptă Antifraudă
şi ale KMPG, care au găsit nereguli de proporţii în
utilizarea tuturor fondurilor pentru infrastructură, fapt ce a dus
la acuzaţii grave de corupţie, fraude şi incompetenţă contra
administraţiei şi a clasei politice bulgare, precum şi la
îngheţarea integrală, luna trecută, a fondurilor pentru
infrastructura drumurilor.
La
rândul ei, Comisia Europeană blamează Bulgaria, afirmând
că ?crima organizată şi corupţia la nivel înalt? au
exacerbat ?slăbiciunile generale din administraţie şi justiţie?.
Soarta
celui mai mare proiect public-privat este elocventă. Proiectul de
700 de milioane de euro care urmărea îmbunătăţirea drumului
ce făcea legătura între Serbia şi Marea Neagră a fost şi
el închis luna trecută, după trei ani de negocieri cu un
consorţiu portughezo-bulgar, din care întreprinzătorul
occidental s-a retras în cele din urmă, nefiind de acord cu
termenii contractuali impuşi în relaţia cu două companii de
construcţii de stat.
Pentru
a ieşi din criza care a generat un val de frustrare atât în
rândul populaţiei, cât şi al clasei politice, guvernul
socialist a numit-o pe Meglena Plugcieva în funcţia de
vicepremier, cu misiunea de a reorganiza agenţiile care
administrează fondurile de la Bruxelles. Ea a şi cerut de altfel
OLAF să trimită la fiecare două săptămâni o echipă de
experţi care să facă audit pe fondurile europene.
Pe
lângă retragerea de fonduri, UE ar putea să amâne
aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen - prevăzută pentru
2011-2012 şi să activeze chiar clauza de salvgardare, notează
Financial Times.
După
cum comentează cotidianul britanic, asemenea măsuri drastice pot
părea incorecte, mai ales că fraude şi mai mari cu fonduri
europene, cum s-au întâmplat de pildă în Grecia,
nu au determinat acţiuni atât de radicale. Dar România
şi Bulgaria au fost avertizate în momentul aderării, în
ianuarie 2007, că trebuie să rezolve problema corupţiei şi au
fost plasate sub regimuri speciale de monitorizare. România, în
pofida dificultăţilor sale, pare să fi mulţumit executivul
european, în schimb Bulgaria nu şi trebuie să plătească
pentru aceasta.
Financial
Times mai avertizează că liderii bulgari nu trebuie să permită
afirmarea extremiştilor politici ca învingători în urma
acestei situaţii, iar Bruxellesul trebuie să ajute în acest
sens subliniind că nu ţara este pedepsită, ci unii
politicieni-cheie, birocraţi şi magistraţi. Comisia trebuie
totodată să-şi sporească ajutorul pentru reforma administrativă
şi judiciară, imediat ce Sofia se va angaja să schimbe lucrurile
în bine.
Rompres
