Atena propune suspendarea temporară a cererilor de azil în situații de urgență, iar ideea are sprijinul Berlinului și al Vienei. Afluxul masiv de migranți din Ceuta din această vară a adus pe agenda miniștrilor UE o măsură controversată în domeniul migrației, scrie Politico.
În iulie, sosirea bruscă a peste 70.000 de migranți în micul teritoriu spaniol din nordul Africii a declanșat haosul. Asta exact în momentul în care UE punea în aplicare reforme ample ale migrației, menite să-i securizeze frontierele externe. Mai multe țări susțin că, în crize de o asemenea amploare, ar trebui să fie posibilă suspendarea temporară a cererilor de azil, printr-o nouă procedură de urgență.
„Dacă 70.000 de oameni – în majoritate bărbați tineri – sosesc într-o singură zi, atunci evident că asta nu are nicio legătură cu azilul”, a declarat joi ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. „Și dacă așa stau lucrurile, atunci reglementările existente nu sunt suficiente pentru a face față situației”.
La începutul săptămânii, comisarul pentru migrație, Magnus Brunner, a prezentat planuri pentru prevenirea și gestionarea sosirilor masive și bruște la granițele blocului comunitar, care ar putea fi orchestrate și folosite ca armă de alte state. Planurile includ și un rol consolidat pentru agenția de frontieră Frontex.
Proiectul cuprinde, de asemenea, un cadru european de răspuns în situații de urgență. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl inclusese în discursul privind starea Uniunii de luna trecută.
„Trebuie să putem reacționa rapid la astfel de situații de urgență atunci când apar”, a declarat joi Brunner. El a adăugat că liderii UE vor continua discuțiile la o reuniune programată mai târziu în această lună, iar Comisia va face o propunere „pe această bază”.
Pentru că discuțiile de joi nu s-au concentrat încă pe propuneri concrete pentru cadrul european de răspuns în situații de urgență, mai multe țări au preferat să aștepte.
Atena a propus suspendarea temporară a cererilor de azil în situații de urgență, iar miniștrii german și austriac au semnalat că susțin ideea.
Diplomați și miniștri din alte trei țări au spus că vor aștepta propunerea Comisiei înainte de a lua o poziție. Diplomații și-au exprimat și îngrijorarea față de impactul pe care l-ar avea asupra drepturilor fundamentale suspendarea cererilor de azil, care ar putea duce, în practică, la returnări forțate pe scară largă (pushbacks), interzise de dreptul internațional. Au fost însă de acord că UE trebuie să discute subiectul.
„Există în mod evident o tensiune între dreptul la azil și 80.000 de oameni care apar la granița, de exemplu, a Ceutei”, a declarat înaintea reuniunii ministeriale de joi un diplomat european, sub protecția anonimatului, pentru a putea discuta despre negocierile private. Potrivit acestuia, UE trebuie să discute și „ce se poate și ce nu se poate face” într-o situație de urgență fără a încălca drepturile oamenilor. „E o nucă tare”.
„Pentru noi, nevoia unor astfel de instrumente de urgență este destul de clară. Discuția este dacă ar trebui să fie la nivelul UE sau mai degrabă la nivel național”, a declarat ministrul suedez al migrației, Johan Forssell.
„Dacă ar exista un mecanism european, este esențial ca [acesta] să nu reprezinte o problemă” pentru țări precum Finlanda și Polonia, care au deja măsuri de protecție, a spus el. „Altfel, nu are rost să existe un răspuns la nivelul UE”.
Discuția duce dezbaterea despre politica de migrație a UE într-o nouă direcție, care va stârni cu siguranță controverse. Asta în condițiile în care miniștrii au adoptat o altă reformă controversată, care permite statelor membre să trimită solicitanții de azil respinși în centre de deportare din țări din afara blocului comunitar.
Organizațiile societății civile au criticat așa-numitele centre de returnare, numindu-le „găuri negre juridice”. Cu toate acestea, un grup format din Austria, Germania, Danemarca, Italia și Grecia se reunește periodic pentru a pregăti terenul pentru astfel de centre.
Spania a fost singura țară care a votat împotriva reformei, iar Belgia s-a abținut. Irlanda și Danemarca beneficiază de o derogare în domeniul justiției și afacerilor interne la nivelul UE și nu au participat la vot.
