Danemarca este țara în care angajații ar fi în stare să vină la muncă chiar dacă ar câștiga mulți bani la loterie.
Meik Wiking, autorul cărții The Art of Danish Living, consideră de mult timp că țara sa natală este un exemplu strălucit de urmat pentru alte țări în ceea ce privește politicile la locul de muncă.
„Danezilor chiar le place să muncească. Aproape 60% dintre danezi spun că ar continua să lucreze chiar dacă ar câștiga la loterie și ar deveni independenți financiar”, a declarat el pentru BBC.
Cuvântul de bază în relația dintre companii și angajați: „încredere”
Unul dintre angajații din această țară, Gabriel Hoces, vorbește foarte mult despre „încredere”. E cuvântul pe care-l repetă cel mai des atunci când se referă la angajatorii lui.
„Nimeni nu încearcă să te controleze excesiv sau să te supravegheze constant. Șefii nu vin să verifice dacă ai lucrat opt sau nouă ore pe zi, deoarece îi interesează în principal dacă ți-ai finalizat proiectele. Există multă încredere în Danemarca în acest sens, iar la locul meu de muncă nu simt o ierarhie. Totul este foarte democratic”, spune Hoces, care lucrează la o firmă de tehnologie din Copenhaga.
Astfel, pentru Gabriel Hoces, nu este o supriză că Danemarca este constant printre primele cinci țări din lume în clasamentele privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Cum se asigură echilibrul puternic între viața profesională și cea personală
Doar 1,1% dintre danezi sunt nevoiți să lucreze 50 sau mai multe ore pe săptămână, conform celor mai recente date globale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Aceasta este o proporție semnificativ mai mică decât media globală de 10,2%.
Prin comparație, cifra pentru Marea Britanie este de 10,8%, iar pentru SUA de 10,4%.
Meik Wiking este și directorul unui think tank danez, The Happiness Research Institute. El menționează câteva politici care contribuie la un echilibru puternic între viața profesională și cea personală în Danemarca.
Acestea includ dreptul la minimum cinci săptămâni de concediu plătit pe an, în plus față de zilele libere legale. În Marea Britanie, majoritatea angajaților au dreptul la 5,6 săptămâni de concediu plătit, dar în SUA poate fi chiar și de doar 11 zile.
Danemarca oferă, de asemenea, șase luni generoase de concediu plătit pentru maternitate și paternitate. În Marea Britanie, tatăl sau partenerul care nu naște beneficiază de obicei de una până la două săptămâni de concediu plătit.
În SUA, există doar o garanție federală a concediului parental neplătit, deși unele state, precum California, oferă acum concediu plătit după nașterea unui copil. Angajații federali pot primi 12 săptămâni de concediu plătit.
Regula razei de trei metri
Wiking dă ca exemplu conceptul de încredere al șefilor față de angajați, ilustrat prin politica urmată de angajații parcului de distracții Tivoli Gardens din Copenhaga, unde există regula „razei de trei metri”.
Ideea este că fiecare este responsabil de ceea ce se află într-un perimetru de trei metri.
„Dacă vezi gunoi într-un perimetru de trei metri, îl ridici, iar dacă vezi un vizitator care caută ceva, te oprești și îl întrebi dacă poți să-l ajuți”, explică Wiking.
El adaugă că asumarea responsabilității pentru propriul spațiu îi poate face pe angajați să se simtă mai puternici și apreciați, contribuind la o atitudine pozitivă față de locul de muncă.
Janine Leschke, profesor în departamentul de management, societate și comunicare la Copenhagen Business School, afirmă că Danemarca nu este „o cultură a muncii în care trebuie să te arăți disponibil toată ziua sau toată seara pentru a demonstra că muncești din greu”.
În schimb, flexibilitatea din timpul zilei de muncă le oferă angajaților timp să-și ia copiii de la școală sau de la grădiniță.
„Ziua de muncă nu trebuie să se termine oficial la cinci sau șase, iar acest lucru atrage mulți danezi cu copii”, spune ea.
Hoces a observat cum unii angajatori din SUA pot aștepta ca angajații lor să fie disponibili în weekend pentru a răspunde la emailuri sau mesaje. Acest tip de suprasolicitare nu se potrivește cu perspectiva lui asupra unui echilibru pozitiv între viața profesională și cea personală.
„Dacă mi s-ar cere să răspund la telefoane în weekend, ar fi un mare semnal de alarmă pentru mine și probabil aș schimba locul de muncă. Dar până acum acest lucru nu mi s-a întâmplat nici mie, nici altora pe care îi cunosc”, spune el.
„Dacă îți pierzi locul de muncă, guvernul este acolo să te ajute”
Casper Rouchmann, CEO din Copenhaga și fondator al firmei de tehnologie SparkForce, spune că politica sa de leadership relaxată ar fi familiară pentru majoritatea danezilor.
„Nu trebuie să-mi ceri voie să pleci mai devreme. Nimeni nu profită de bunătatea mea”, spune el.
Rouchmann adaugă că elementul de încredere este atât de înrădăcinat în cultura daneză, încât vizitatorii din Danemarca sunt adesea uluiți de cât de departe poate merge. De asemenea, el subliniază generozitatea statului danez în materie de asistență socială și faptul că firmele sunt obligate să ofere compensații financiare angajaților concediați.
„Dacă îți pierzi locul de muncă, guvernul este acolo să te ajute”, adaugă el.
Pe cât de multe pot învăța alte țări din echilibrul dintre viața profesională și cea personală în Danemarca, există și dezavantaje, spune el.
„Unii oameni se pot baza prea mult pe acea plasă de siguranță, iar asta le poate transmite că nu trebuie să își asume riscuri reale, motiv pentru care putem fi mai puțin antreprenoriali comparativ cu SUA”, explică Rouchmann.
Samantha Saxby, expert american în resurse umane, afirmă că Danemarca are un echilibru atât de bun între viața profesională și cea personală deoarece „prioritizează bunăstarea colectivă”.
Prin contrast, spune ea, SUA „a pus mult timp accent pe realizările și ambiția individuală, ceea ce a condus la inovații remarcabile, dar adesea în detrimentul echilibrului dintre muncă și viața personală”.
Totuși, Saxby, care este director de marketing pentru US National Human Resources Association, spune că firmele din SUA și din alte părți ale lumii ar putea începe să urmeze exemplul Danemarcei și al altor națiuni nordice fericite.
„Organizațiile progresiste introduc beneficii precum zile de concediu plătit nelimitat, zile pentru sănătate mentală și programe de wellness pentru a încuraja angajații să prioritizeze îngrijirea personală. Aceste măsuri nu doar că reduc presiunea, dar și demonstrează că angajatorii apreciază bunăstarea generală a forței de muncă.
Tot mai multe companii recunosc că angajații bine odihniți și echilibrați aduc idei noi, competențe mai bune de rezolvare a problemelor și un angajament mai mare. Angajații încep să se simtă împuterniciți să-și ia timpul necesar fără a-și sacrifica evoluția în carieră”, spune ea.
Ştiri video recomandate
