Armata israeliană a construit în ultimele luni o barieră de pământ cu o lungime de peste 23 de kilometri pe toată lățimea Fâșiei Gaza, potrivit imaginilor din satelit furnizate de compania americană Planet Labs PBC și verificate de presa internațională, transmite AP.
Bariera urmează în mare parte traseul așa-numitei „Linii Galbene”, limita până la care trupele israeliene s-au retras în prima etapă a acordului de încetare a focului cu Hamas, însă în unele zone se extinde între 1,5 și 6,5 kilometri de la granița estică a Fâșiei Gaza.
Imaginile arată că lucrările avansează rapid. În sudul enclavei, în apropiere de Rafah, bariera a fost extinsă cu peste doi kilometri în doar două săptămâni, iar dacă ritmul va continua, aceasta se va conecta cu un segment aproape neîntrerupt de aproximativ 17 kilometri, care se întinde de la Khan Younis până în apropierea orașului Gaza.
Construcția traversează localități palestiniene devastate în timpul războiului și acoperă deja mai mult de jumătate din lungimea Fâșiei Gaza, teritoriu care măsoară aproximativ 40 de kilometri de la nord la sud și până la 11 kilometri lățime.
Armata israeliană confirmă existența barierei
După publicarea imaginilor din satelit, armata israeliană a confirmat pentru Associated Press că a construit o barieră fizică în zona „Liniei Galbene”.
Potrivit militarilor, aceasta face parte dintr-o „zonă de securitate” dotată cu mijloace de supraveghere și tehnologie menite să împiedice infiltrarea combatanților și să protejeze atât trupele israeliene, cât și comunitățile din apropierea Fâșiei Gaza.
Armata nu a precizat cât de mult va fi extinsă construcția și nici traseul final al acesteia.
Temeri că linia temporară ar putea deveni o frontieră permanentă
„Linia Galbenă” fusese prevăzută în acordul de armistițiu din octombrie ca o delimitare temporară, urmând ca Israelul să își retragă ulterior forțele din teritoriu.
Însă stagnarea implementării acordului și ritmul lucrărilor de construcție alimentează temerile că această linie s-ar putea transforma într-o frontieră de facto între zonele controlate de armata israeliană și cele în care este concentrată populația palestiniană.
Portalul israelian Ynet a relatat că dimensiunea și direcția barierei ridică semne de întrebare privind intenția Israelului de a menține pe termen lung controlul asupra unei părți importante din enclavă.
Peste jumătate din Gaza se află sub control israelian
Potrivit imaginilor din satelit, în partea controlată de Israel, majoritatea clădirilor au fost distruse cu buldozere și explozibili. Orașe întregi, inclusiv Rafah, au fost aproape complet rase de pe fața pământului, iar pe locul acestora au fost construite baze militare și noi drumuri. De asemenea, suprafețe întinse de teren agricol au fost devastate.
Armata israeliană susține că aceste operațiuni vizează distrugerea infrastructurii utilizate de Hamas.
Între timp, cea mai mare parte a populației din Gaza este concentrată în zona de coastă aflată la vest de „Linia Galbenă”, unde milioane de oameni trăiesc în tabere improvizate și depind de ajutoare umanitare.
Armistițiul rămâne blocat
Conform acordului de încetare a focului, trupele israeliene ar urma să se retragă în cele din urmă spre marginile Fâșiei Gaza, unde ar urma să fie înlocuite de o forță internațională de securitate. Totuși, aplicarea acordului este blocată de luni de zile.
Israelul și Hamas se acuză reciproc de încălcarea armistițiului, iar negocierile privind dezarmarea grupării islamiste au înregistrat puține progrese.
Războiul a început după atacul lansat de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de persoane luate ostatice.
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, ofensiva militară israeliană declanșată ulterior a provocat moartea a peste 73.000 de persoane, fără ca bilanțul să facă diferența între civili și combatanți.
