Unul dintre cele mai mari mistere ale economiei globale este de ce piața petrolului a rămas atât de calmă în timpul unuia dintre cele mai mari șocuri de aprovizionare din istorie, relatează CNN. O teorie este că prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de trei luni, s-a „scurs” petrol clandestin, prin nave fantomă. Este însă un răgaz de scurtă durată, avertizează experții, care se așteaptă ca petrolul să ajungă la 130 de dolari pe baril în lunile iulie și august.
Strâmtoarea Ormuz a fost practic paralizată de trei luni de război, un scenariu de coșmar pe care puțini îl considerau posibil înainte de începerea războiului cu Iranul.
Traficul vizibil prin Strâmtoarea Ormuz rămâne în continuare redus, fiind estimat la doar 15% din nivelul de dinaintea războiului, potrivit JPMorgan. Cu toate acestea, contractele futures pe petrol nu au explodat până la nivelurile periculoase de care se temeau analiștii. Cel puțin nu deocamdată.
„Scurgeri” clandestine de petrol
O teorie este că o cantitate surprinzător de mare de țiței reușește să scape de dubla blocadă a Strâmtorii Ormuz, ajutând sistemul energetic global să absoarbă acest șoc istoric.
Petrolierele care transportă aceste așa-numite „fluxuri clandestine” ar putea evita blocada prin oprirea transponderelor pentru a nu fi detectate, au declarat experți pentru CNN.
JPMorgan a estimat că fluxurile clandestine au însumat aproximativ 2,1 milioane de barili pe zi în ultimele două săptămâni ale lunii mai. Aceasta ar reprezenta o parte redusă, dar semnificativă, din cele 15,6 milioane de barili care traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz înainte de război.
„În pofida blocadei navale în curs și a declinului accentuat al traficului comercial, volume surprinzătoare de țiței și produse petroliere par să tranziteze în continuare strâmtoarea”, a scris săptămâna trecută Natasha Kaneva, șefa departamentului de strategie pentru mărfuri globale la JPMorgan, într-o notă adresată clienților.
Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, a declarat pentru CNN că este de acord că fluxurile clandestine ar fi putut întârzia sau atenua parțial criza.
„Presupunem că traficul prin Ormuz a fost între 0% și 10% din fluxurile de dinainte de război, dar, având în vedere aceste scurgeri, ar putea fi puțin mai mare. Nu este nici pe departe suficient pentru a evita reduceri majore ale stocurilor, însă mai atenuează din presiune”, a spus McNally.
Jan Stuart, economist și strateg global în domeniul energiei la banca de investiții Piper Sandler, estimează că aproximativ 2,9 milioane de barili de țiței pe zi au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai.
Estimarea include circa 2,1 milioane de barili transportați de nave care par să fi plătit taxe unor entități iraniene.
Restul, aproximativ 900.000 de barili, provin din tranzitele „fantomă”, adică au fost transportate de nave care au traversat culoarul maritim fără a fi detectate, cu transponderele oprite.
„Navele-fantomă sau fluxurile clandestine ajută. Criza a fost atenuată într-o măsură mult mai mare decât aș fi crezut posibil”, a declarat Stuart pentru CNN.
Efectul China
Contractele futures Brent, reperul internațional pentru prețul petrolului, au scăzut vineri la 93 de dolari pe baril. Acest nivel este mult peste cel de aproximativ 70 de dolari dinaintea războiului, dar și confortabil sub recentul vârf de 114 dolari.
Însă fluxurile clandestine nu sunt principalul motiv pentru calmul pieței.
Piper Sandler estimează că aproximativ 4,5 milioane de barili de țiței pe zi au părăsit Golful Persic pe alte rute, în principal prin conducta East-West, care leagă câmpurile petroliere saudite de portul Yanbu de la Marea Roșie.
Și, poate și mai important, China și-a redus drastic importurile de țiței, bazându-se în schimb pe stocurile sale masive.
Cererea mai redusă din partea Chinei, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din lume, a contribuit la diminuarea presiunii asupra aprovizionării.
Kaneva, de la JPMorgan, a susținut că alți factori includ pierderi de cerere mai mari decât cele recunoscute oficial și stocuri mai mari decât cele raportate.
„Luate împreună, aceste ajustări ajută la explicarea faptului că prețurile din apropierea pragului de 100 de dolari nu indică o perturbare minoră. Mai degrabă, ele arată că piața a găsit modalități, chiar dacă costisitoare, de a o absorbi”, a scris Kaneva.
Scenariu de coșmar: petrolul va ajunge la 130 de dolari/baril
Unii veterani ai industriei petroliere se tem că piața, liniștită de aceste soluții temporare, subestimează impactul real al acestei crize de aprovizionare cu țiței.
Stocurile comerciale de petrol au scăzut puternic de la începutul războiului. Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite se îndreaptă rapid către cel mai redus nivel din începutul anilor 1980.
„Lucrurile se vor înrăutăți”, a spus Stuart, de la Piper Sandler. Acesta estimează că petrolul Brent va avea un preț mediu de 130 de dolari pe baril în lunile iulie și august.
Stuart consideră că prețurile petrolului vor trebui să crească rapid pentru a stimula eliberarea unor noi cantități de petrol din rezervele de urgență și pentru a încuraja reducerea consumului la nivel mondial.
„Va trebui să convingi oamenii. Iar acest lucru este mult mai ușor atunci când prețurile sunt ridicate”, a spus el.
Ştiri video recomandate
