Într-o seară de aprilie din 1939, 150 de milioane de oameni au ascultat o transmisiune de la Radio BBC care și acum, aproape 90 de ani mai târziu, provoacă uimire. După o serie de ghinioane, intrepretate de unii drept „blestemul lui Tutankhamon”, trompetele cu care a fost îngropat faraonul egiptean, au răsunat pentru prima dată după 3.000 de ani, relatează CNN.
„Trompetele faraonului Tutankhamon”, a anunțat atunci crainicul BBC. A urmat o scurtă inspirație de aer și apoi sunetul unei trompete care pentru mai mult de 3.000 de ani a zăcut tăcută, îngropată cu regele-copil. În următorul minut, fanfara cu accente militare a călătorit pe undele radio din Muzeul din Cairo în toată lumea.
Această înregistrare „captivantă”, care a dat fiori ascultătorilor de atunci, este „o punte auditivă și senzorială între vremurile în care a trăit Tutankhamon și prezentul”, a declarat dr. Salima Ikram, profesor de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo. În ceea ce îl privește pe militarul britanic James Tappern, care a suflat într-una dintre cele mai vechi trompete metalice din lume, „intimitatea este extraordinară”.
Instrumentul muzical era unul din două trompete atent ornate, una de argint și cealaltă din bronz sau cupru, care au fost găsite între comorile cu care a fost înmormântat faraonul Tutankhamon, cu un deceniu și jumătate mai devreme.
Foto: Sandro Vannini/Laboratoriorosso via CNN Newsource
Egiptologii cred că cele două trompete ar fi putut fi folosite în timpul procesiunii în care regele a fost purtat spre mormântul său. Arta egipteană antică înfățișează trompete folosite în evenimente militare, religioase și ceremoniale.
Trompetele au fost create de meșteșugari pricepuți în prelucrarea metalului, dovadă fiind faptul că artefactele sunt și frumoase din punct de vedere estetic și funcționează ca instrumente muzicale.
Capetele evazate au fost ornate cu imagini detaliate: motive florale și zei egipteni. Iar faptul că existau două, una strălucitoare precum soarele, cealaltă argintie precum luna, ar putea fi simbolic pentru „cele 12 ore ale zilei și cele 12 ore ale nopții, toate acestea făcând parte din călătoria lui Tutankhamon din această lume către lumea de dincolo”, a spus Ikram.
În prezent, transmisiunea BBC evocă senzația stranie a unei călătorii duble în timp: una în seara din 1939 când oameni din toată lumea s-au adunat în jurul radiourilor ca să asculte sunetul trompetelor lui Tutankhamon și una în vremuri de acum peste 3.000 de ani, când contemporanii faraonului egiptean au ascultat aceleași sunete.
Dar înregistrarea în sine, care a avut loc în circumstanțe ciudate și în care una dintre trompete aproape că a fost distrusă, arată cum modul în care manevrăm obiecte antice a evoluat dramatic în deceniile care au trecut.
„Blestemul lui Tutankhamon”
Transmisiunea radio din 1939 aproape că nu a avut loc. În timpul repetițiilor, la capătul trompetei de argint a fost montat un muștiuc modern pentru a putea fi folosită.
Când trompetistul a suflat, instrumentul s-a fisurat în mâinile sale.
Foto: Keystone-France/Gamma-Keystone/Getty Images via CNN Newsource
Arheologul Alfred Lucas, membru al echipei lui Howard Carter care a excavat mormântul și care era prezent în acel moment, a fost internat în spital din cauza șocului, potrivit relatărilor de la acea vreme.
Incidentul nu i-a oprit, după ce instrumentul muzical a fost reparat.
La scurt timp înainte de transmisiune, în tot muzeul s-a luat curentul așa că trumpetistul a cântat la lumina lumânării.
Apoi, la doar câteva luni după ce trompetele au fost folosite, a izbucnit Al Doilea Război Mondial. Pentru unii, toate acestea incidente au reprezentat o confirmare a celebrului „blestem al lui Tutankhamon”, un mit pe care Ikram s-a grăbit să îl respingă.
Din cauza fragilității lor, este aproape sigur că trompetele nu vor mai fi cântate niciodată.
„Într-o lume ideală, ar fi fost realizată o replică și ar fi încercat-o pe aceea. Desigur, nu este niciodată același lucru ca folosirea originalului. Dar cred că este destul de periculos să faci asta și ne-a învățat o lecție”, a spus Ikram.
O casă nouă pentru trompetele lui Tutankhamon
În prezent, trompetele au fost mutate în Marele Muzeu Egiptean, care a fost deschis în noiembrie 2025.
În interiorul acestei facilități ultramoderne, aflate în apropierea Piramidelor din Giza, trompetele și miezurile lor originale din lemn sunt păstrate în vitrine cu temperatură controlată.
Miezurile ornamentate au contribuit la menținerea formei metalului. Însă acest lucru înseamnă și că vitrina trebuie să aibă temperatura potrivită pentru conservarea atât a metalului, cât și a lemnului, care este un material organic, a explicat Jasmien Abdalraouf, arheolog și curator în cadrul expoziției dedicate lui Tutankhamon de la muzeu. Temperatura trebuie menținută între 18 și 22 de grade Celsius, a adăugat ea.
Și securitatea este esențială aici. Una dintre trompete a fost furată din Muzeul Egiptean din Cairo, în timpul revoltei din 2011. A fost găsită câteva săptămâni mai târziu, alături de alte relicve furate, într-o geantă abandonată într-o stație de metrou din Cairo.
Noul muzeu beneficiază nu doar de sisteme de securitate pentru întreaga clădire, ci și de un sistem complex de protecție pentru fiecare vitrină, a spus Abdalraouf.
A meritat transmisiunea BBC?
A meritat transmisiunea din 1939 riscul distrugerii trompetelor?
În entuziasmul nostru de a aduce trecutul mai aproape de noi este un risc pe care unii oameni par dispuși să și-l asume, a declarat Christine Finn, jurnalistă și arheolog care a relatat despre trompete și a scris cartea „Artifacts: An Archaeologist’s Year in Silicon Valley”.
Finn a făcut o paralelă cu transportarea tapiseriei de la Bayeux, veche de aproape 1.000 de ani, de la un muzeu din Franța către Muzeul Britanic pentru o expoziție temporară.
Transferul a stârnit opoziție în lumea artistică franceză, din cauza temerilor că broderia din secolul al XI-lea ar putea fi deteriorată.
Chiar și celebrul artist britanic David Hockney a considerat planul prea periculos, calificându-l drept „nebunie” înainte de a muri în iunie.
Dezbaterea este una mai profundă și în centrul ei este rolul pe care îl joacă muzeele într-o eră în care artefacte faimoase pot fi văzute de oricine, din orice colț de lume, online.
Trompete care se fisurează, luminile care se sting și chiar înregistrarea originală a transmisiunii BBC, care s-a deteriorat - toate ne amintesc de fragilitatea relicvelor, a spus Finn.
„Dacă totul este prea impecabil și lucios și, îndrăznesc să spun, generat de AI, atunci se pierde tocmai esența.”
Acestea fiind spuse, puterea tehnologiei înseamnă și că sunetul trompetelor, chiar dacă nu și instrumentele în sine, ar putea dăinui pentru totdeauna.
