Deputatul PNL Alexandru Muraru cere, printr-o interpelare adresată ministrului Culturii, Demeter András István, intervenția urgentă a autorităților centrale în cazul monumentului funerar dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Parlamentarul reclamă lipsa unui plan pentru reînhumare, atribuirea netransparentă a lucrării și blocajul privind amplasamentul monumentului.
Osemintele domnitorului au fost deshumate în noiembrie 2025 din localitatea franceză Le Mée-sur-Seine și repatriate cu onoruri militare. La sosirea la Iași, autoritățile nu stabiliseră însă nici locul definitiv al înhumării, nici forma și amplasamentul monumentului.
Sicriul a rămas aproximativ șase luni la Palatul Culturii, după care a fost mutat la sediul Inspectoratului Județean de Jandarmi.
Situația a devenit și mai tensionată la 1 aprilie 2026, când mai mulți descendenți ai familiei Ghica au venit la Iași pentru ceremonia de reînhumare și inaugurarea monumentului. Aceștia au aflat că lucrarea nu era finalizată și că nu exista încă un amplasament avizat, scrie Ora de Iași.
Muraru descrie întregul demers ca pe "o cronică a amatorismului" și îi cere ministrului Culturii să clarifice valoarea artistică a monumentului, să verifice de ce nu a fost organizat un concurs public de soluții și să controleze modul în care au fost cheltuiți banii publici înainte de obținerea avizelor necesare.
Sarcofagul a fost comandat de Ateneul Național din Iași, instituție aflată în subordinea Primăriei, și realizat de sculptorii Vladlen Babcinețchi și Lucian Smău, în urma unei selecții interne. Costurile preliminare se ridică la aproximativ 400.000 de lei, sumă care include marmura adusă din Grecia și drepturile de autor ale artiștilor, dar nu și fundația și soclul monumentului. Estimările prezentate indică faptul că valoarea finală a ansamblului ar putea depăși 500.000 de euro.
Proiectul a fost criticat și din punct de vedere estetic. Sculptorul Vladlen Babcinețchi susține că lucrarea este realizată într-un stil neoclasic francez, menit să evoce legăturile domnitorului cu Franța. Istoricul de artă Pavel Șușară a calificat însă monumentul drept o "aroganță anacronică" și un "amatorism sinistru", susținând că acesta ar fi fost respins de Comisia Națională pentru Monumente de For Public.
Disputa privind amplasamentul continuă de mai multe luni
Primarul Mihai Chirica dorește ca monumentul să fie ridicat în zona Palatului Culturii, în apropierea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc sau a Școlii „Gh. Asachi”. Specialiștii în patrimoniu se opun, invocând existența statuii lui Ștefan cel Mare, ruinele fostei Curți Domnești și restricțiile aplicabile zonei istorice.
În luna iunie, Mihai Chirica a acuzat Direcția Județeană pentru Cultură de "sfidare", după ce Comisia Zonală a Monumentelor a recomandat amplasarea monumentului în Parcul Expoziției, pe locul fostei statui a Ostașului Sovietic. Direcția a explicat atunci că nu emisese un aviz obligatoriu, ci doar o recomandare, argumentând că zona Copou este legată de realizările urbanistice ale domnitorului.
În lipsa unui consens și a aprobărilor necesare de la Ministerul Culturii, osemintele lui Grigore Alexandru Ghica rămân în custodia Jandarmeriei, la aproximativ opt luni de la repatriere.
