Bogdan Aurescu susține că România beneficiază de garanțiile de securitate ale unui stat membru NATO. Despre situația personalului din Ambasada României la Kiev, ministrul a precizat situația prezentă nu necesită evacuarea completă a instituției.
Retragerea câtorva trupe ruse de la granița cu Ucraina, pe parcursul zilei de ieri, nu este un semnal suficient pentru a considera că nu mai există niciun pericol, spune Bogdan Aurescu.
„Deocamdată ceea ce vedem este că echipamentul rămâne pe loc. (...) Pentru a vorbi cu adevărat de o dezescaladare este nevoie de o retragere completă a acestor trupe și echipamente. (...)
Am finalizat procedura de întoarcere în România a membrilor de familie ai personalului diplomatic de la Ambasada României la Kiev și de la consulatul general de la Odessa. În acest moment avem 15 oameni în personalul ambasadei, este pe deplin funcțională. Nu este nevoie în acest moment de o reducere suplimentară a personalului. (...)
România ca stat membru al NATO beneficiază în acest moment de toate garanțiile de securitate. Niciun cetățean român nu trebuie să se teamă de o implicare a României într-un conflict militar pentru că acest lucru nu se va întâmpla.”, a transmis Bogdan Aurescu.
Cele mai recente evoluții în contextul tensiunilor din Ucraina
Ieri, 15 februarie, Rusia a declarat că intenționează „să retragă parțial trupele” de la granița cu Ucraina, o mișcare care vine după ce Statele Unite au avertizat săptămâna trecută că „o invazie ar putea începe în orice moment” și chiar au înaintat data de 16 februarie ca momentul în care Rusia va declanșa ofensiva militară.
Tot ieri, după anunțul Rusiei privind retragerea trupelor, secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ”până acum nu am văzut semne care să ne arate că tensiunile nu vor continua. Rusia are multe trupe la granița cu Ucraina, dar mai are încă timp să își retragă trupele și să lucreze pentru a menține pacea.” Acesta a precizat că ”sunt semne care vin de la Moscova că discuțiile diplomatice ar trebui să continue.”
Analizele unora dintre experți potrivit cărora conflictul dintre Rusia și Ucraina va fi unul hibrid, ci nu militar, par să se confirme. Ieri, Centrul ucrainean de securitate cibernetică a anunțat că site-urile web ale Ministerului ucrainean al Apărării şi ale băncilor Privatbank şi Oshadbank au fost supuse unui atac cibernetic.
„Nu este exclus ca agresorul să fi folosit tactici murdare pentru că planurile sale agresive nu funcţionează pe scară largă”, a declarat Centrul ucrainean de securitate cibernetică.
Kievul a acuzat Moscova pentru atacuri similare în trecut, de când Rusia a început să mobilizeze peste 100.000 de soldaţi în apropierea frontierei.
În schimbul detensionării situației de la granița cu Ucraina, Putin a cerut ca NATO să oprească expansiunea spre Est și să refuze aderarea Ucrainei la alianță. De asemenea, președintele rus vrea ca NATO să anuleze desfășurarea de trupe în țările care s-au alăturat alianței după 1997, ceea ce ar da timpul înapoi cu zeci de ani în ceea ce privește securitatea și alinierea geopolitică a Europei.
