Manifestantul din stradă, care aruncă cu pietre, şi investitorul cu experienţă sunt rareori în unanimitate, dar acesta este cazul acum în Turcia, remarcă publicaţia The New York Times, citată de portalul Uainfo şi agenţia Agerpres.
Atât demonstranţii, cât şi investitorii străini se tem că noile clădiri-turn şi centre comerciale din Istanbul nu doar vor urâţi metropola de pe malurile Bosforului, ci sunt şi neviabile din punct de vedere economic.
În ultima săptămână, bursa de valori turcă a scăzut cu 9%, în timp ce ratele la dobânzi sunt în creştere. Lira turcă a slăbit în ultimele luni cu 8%, iar în zilele de la începutul protestelor - cu 1%.
De fapt, o mână de investitori şi economişti avertizează de mai bine de doi ani că boom-ul economic din Turcia ar putea să se încheie printr-un colaps dureros, ca şi în alte cazuri când boom-ul s-a bazat 'pe munţi de datorii'.
Până de curând, avertismentele cu privire la Turcia erau ignorate, subliniază The New York Times. Creşterea economică a Turciei se ridică la 5% pe an, bugetul e în ordine, iar principalii indicatori pot să facă faţă competiţiei cu cei din Germania.
În momentul de faţă, premierul turc Recep Tayyip Erdogan crede că poate face faţă crizei politice datorită prosperităţii economice. Însă din ce în ce mai mulţi analişti declară că probleme economice sunt posibile în Turcia.
În ultimii ani, Turcia a fost invadată de sute de miliarde de dolari în credite pe termen scurt: investitorii străini caută active cu randament mai mare. Cu aceşti bani se construiesc clădiri, care irită 'coaliţia mică, dar crescândă de intelectuali laici, activişti de stânga şi specialişti de înaltă calificare'.
Experţii se tem că aceşti 'bani fierbinţi'ar putea la fel de repede să migreze din Turcia, ceea ce ar putea declanşa o criză valutară şi prăbuşirea pieţei imobiliare, fapt extrem de periculos pentru băncile turceşti.
Ziarul american pune la îndoială că deja criza a ajuns în Turcia. Şi totuşi odată cu începutul protestelor se observă o zguduire vizibilă a sectorului financiar turcesc. Analiştii recomandă să fie urmărit cursul de schimb al lirei, ceea ce reflectă atitudinea investitorilor străini faţă de Turcia.
Experţii sunt alarmaţi în special în legătură cu doi factori. În primul rând, în acest an, sectorul privat din Turcia va trebui să atragă finanţare externă de ordinul a 221 de miliarde de dolari (echivalentul a 25% din PIB-ul Turciei). În al doilea rând, guvernul premierului Erdogan a anunţat un program ambiţios de obiective de infrastructură, cum ar fi un nou pod peste Bosfor, un nou aeroport etc - cu un cost de 400 miliarde de dolari (mai mult de jumătate din PIB).
Analistul Richard Segal (Jefferies, Londra) este cel mai preocupat de acumularea ascunsă a datoriei externe a băncilor şi companiilor turceşti. Potrivit lui, e ca un 'balon uriaş de datorii'.
Cu toate acestea, previziunile anterioare privind explozia bulei turceşti nu s-au adeverit, scrie The New York Times. Banca Centrală a Turciei este conştientă de riscuri, ţara are o monedă flexibilă şi mai mult de 100 de miliarde de dolari în rezerve valutare la Banca Centrală.
Dar, toate acestea puţin probabil să calmeze traderii la Londra şi New York, care văd haosul din piaţa Taksim la televizor şi care s-ar putea gândi să găsească locuri mai sigure pentru investiţiile lor, concluzionează autorul articolului, citat de Uainfo.org.
