O postare recentă care circulă pe X susține că Parlamentul European ar fi adoptat un „Pact privind migrația și azilul” ce ar obliga toate statele membre ale UE să accepte migranți fără drept de ședere sau, în caz contrar, să plătească amenzi substanțiale. Aceste afirmații sunt însă inexacte, scrie Euronews.
Parlamentul European nu a aprobat nicio astfel de legislație; videoclipul folosit în postare este vechi, iar pachetul de măsuri aprobat pe 8 decembrie, de fapt, accelerează deportarea migranților ilegali. Și afirmațiile privind amenzile sunt interpretate greșit.
Ce s-a întâmplat
Pe 8 decembrie, miniștrii de interne ai UE s-au întâlnit la Bruxelles și au aprobat un set de măsuri mai dure privind migrația. Decizia vine în contextul presiunilor exercitate de partidele de dreapta și extrema dreaptă pentru a accelera returnarea migranților ilegali – persoane cărora nu li s-a acordat un permis de ședere.
Măsurile trebuie totuși aprobate și de Parlamentul European, pas care ar putea permite intrarea lor în vigoare în 2026.
Videoclipul inclus în postare, însă, datează din 10 aprilie 2024, când mai mulți activiști au întrerupt o sesiune de vot a Parlamentului European. Atunci, eurodeputații votau un alt pact privind migrația, iar protestatarii scandau: „Acest plan ucide, votați împotrivă!”
Un „nou pact privind migrația”
„Regulamentul privind returnarea” introduce măsuri menite să crească rata de repatriere în întreaga UE pentru persoanele fără permis de ședere.
Directiva actualizează trei propuneri anterioare ale Comisiei Europene pentru a înăspri controlul asupra sosirii și îndepărtării migranților. Ar impune, de asemenea, sancțiuni mai dure celor care refuză să părăsească teritoriul UE, inclusiv perioade de detenție mai lungi.
Măsurile ar permite transferul solicitanților de azil în țări diferite de cele de origine, dacă sunt considerate „sigure” de UE, și ar deschide calea pentru „centre de returnare” – centre situate în afara UE pentru migranții ale căror cereri de azil au fost respinse.
Țările UE vor avea o listă comună de țări sigure de origine, care include Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia. În plus față de aceste șapte state, Comisia Europeană consideră sigure și țările candidate la aderare, precum Turcia și Georgia.
„Acordul va permite atât UE, cât și unuia sau mai multor state membre să încheie o înțelegere sau un acord cu o țară terță privind centrele de returnare”, a declarat ministrul danez al imigrației, Rasmus Stoklund.
Un fond de solidaritate sau o amendă?
Printre măsuri, planul include un „fond de solidaritate” care permite statelor membre să sprijine țările aflate sub presiune migratorie ridicată, fie prin relocarea a 21.000 de solicitanți de azil, fie prin asistență financiară.
Comisia Europeană a identificat „Cipru, Grecia, Italia și Spania ca fiind țări aflate sub presiune deosebită”. Fiecare stat membru poate alege trei tipuri de contribuții: relocare, ajutor financiar sau alte forme de solidaritate alternativă.
De pildă, Belgia, care se așteaptă să găzduiască solicitanți de azil suplimentari, a optat să ofere 13 milioane de euro statelor membre care se confruntă cu presiuni mari.
Premierul ungar Viktor Orban a criticat vehement fondul de solidaritate pe X, acuzând Bruxelles-ul că „forțează Ungaria să plătească și mai mult sau să primească migranți”.
El a numit planurile „inacceptabile” și a spus că Ungaria „nu va primi niciun migrant și nu va plăti pentru alți migranți”.
Nu este prima dată când Ungaria refuză să respecte reglementările UE privind migrația. În iunie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a obligat Budapesta să plătească un milion de euro pe zi, plus o amendă unică de 200 de milioane, până când se conformează legislației UE care garantează refugiaților dreptul de a solicita azil.
Balazs Orban, directorul politic al premierului, criticase deja Comisia Europeană în noiembrie, acuzând-o că subestimează presiunea migrației asupra Ungariei. El descria măsura nu ca „o evaluare obiectivă, ci un mesaj politic: primesc sprijin doar cei care se conformează agendei Bruxelles-ului”.
Unul dintre motivele pentru care Ungaria nu se regăsește pe lista statelor eligibile pentru fonduri de solidaritate este acela că nu apare în statisticile privind țările cele mai afectate de sosiri inițiale.
Potrivit datelor Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) privind fluxurile de migranți către Europa pe mare și pe uscat, țările cele mai afectate în 2025 sunt Italia, urmată de Grecia, Spania, Cipru, Bulgaria și Malta. Doar în 2025, aceste state au primit 145.592 de migranți.
Răspunzând poziției Ungariei, Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, a spus că este „întristat că Ungaria nu sprijină pactul, deoarece ar îmbunătăți situația pentru toate statele membre UE”.
El a adăugat că „solidaritatea este flexibilă, pe de o parte, dar obligatorie pe de altă parte”, subliniind că „deciziile luate nu pot fi evaluate izolat, ci trebuie privite împreună”.
Ştiri video recomandate
