Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, l-a criticat deschis pe regele Felipe al VI-lea, luni, pe tema „absenței” sale din timpul crizei migranților din Ceuta, un gest foarte neobișnuit pentru un șef de guvern față de un monarh, relatează Politico. Șeful guvernului spaniol l-a criticat pe suveran pentru faptul că nu a mers deloc în exclava spaniolă din Africa după declanșarea crizei.
„Un șef de stat are un număr mai mult decât suficient de motive să viziteze Ceuta și Melilla”, a declarat Sanchez la Cadena SER, un post de radio spaniol.
E vorba de primul interviu al prim-ministrului de la Madrid după criza din Ceuta, atunci când 72.000 de migranți au pătruns ilegal în exclava autonomă spaniolă din Africa.
Este foarte neobișnuit ca guvernul să critice direct acțiunile Coroanei. Pare să fie vorba de o frustrare a premierului față de lipsa de implicare a monarhului spaniol în criză, absență pe care acesta a comparat-o cu propria vizită de urgență în oraș și cu felul în care guvernul a gestionat criza încă nerezolvată.
„Multora li se pare că guvernez de foarte mult timp, dar sunt la putere de doar opt ani”, a declarat Sanchez. Premierul guvernului Spaniei a vizitat Ceuta de patru ori de la prima sa învestire.
„Regele domnește de 20 de ani. De câte ori s-a dus în Ceuta și Melilla? Nici măcar o dată”, a adăugat el.
Afirmația lui Sanchez este incorectă, însă. Felipe al VI-lea este rege din 2014 și are doar 12 ani împliniți de domnie. Sanchez a părut să facă referire la ultima vizită a unui suveran spaniol în Ceuta – cea a lui Juan Carlos, din 2007.
Singurul alt șef de stat spaniol care a mai vizitat exclava a fost regele Alfonso al XIII-lea, care a mers acolo în 1927 și președintele Niceto Alcala-Zamora, în timpul celei de-a două republici spaniole. Alcala-Zamora a vizitat exclava în 1933.
Deși a refuzat să dea detalii din coversațiile pe care le-a avut cu regele, Sanchez a accentuat că i-a recomandat acestuia să meargă în Ceuta.
Regele a spus că vizita regală va avea loc, dar a refuzat să precizeze când, explicând că depinde de „existența condițiilor necesare”.
În trecut, regii Spaniei au jucat un rol important în relațiile țării cu Marocul. Juan Carlos I a avut o relație personală foarte apropiată cu defunctul rege Hassan al II-lea al Marocului și era adesea chemat să intervină prin canale neoficiale atunci când apăreau tensiuni între guvernele de la Madrid și Rabat.
Felipe al VI-lea nu este, însă, cunoscut ca având o relație la fel de apropiată cu actualul monarh marocan, Mohammed al VI-lea. Potrivit guvernului Sanchez, regele Spaniei a fost rugat să-l sune pe regele marocan imediat după izbucnirea crizei, dar a refuzat.
Mii de migranți au rămas în Ceuta
Atât guvernul spaniol, cât și oficialii UE au declarat, anterior, că aproape toți migranții care intraseră ilegal în Ceuta s-au întors în Maroc în doar câteva zile. Sanchez a spus, însă, luni, că aproximativ 5.000 se află încă în exclava spaniolă.
În ultima săptămână au izbucnit confruntări în mai multe zone ale orașului. Mai mulți migranți au fost arestați după ce au atacat militari spanioli, iar poliția a fost nevoită să intervină pentru a-i proteja pe migranți după ce un grup de localnici a incendiat adăposturile improvizate ridicate pe una dintre plajele din Ceuta.
Sanchez și-a exprimat solidaritatea cu locuitorii orașului și s-a declarat încrezător că situația va reveni în curând la normal. El a comparat actuala criză cu valurile de migranți ajunși în Insulele Canare în 2020 și 2021, despre care a spus că guvernul a reușit să le gestioneze.
Prim-ministrul spaniol a spus că, în următoarele săptămâni, cei aproximativ 1.200 de minori neînsoțiți care au intrat în oraș vor fi transferați în centre de cazare din Peninsula Iberică. Aproape toți ceilalți migranți riscă să fie expulzați, a spus el, deoarece „majoritatea persoanelor care au intrat în Ceuta au făcut-o din motive economice” și, prin urmare, nu îndeplinesc condițiile pentru azil.
Sanchez a evitat cu grijă să dea vina pe Maroc pentru criză și a atribuit creșterea numărului de migranți rețelelor de trafic de persoane, precum și unor campanii online orchestrate de Rusia, Israel și de „un grup internațional de extremă dreapta care folosește mereu migrația nu doar pentru a ataca Spania, ci și Europa și pentru a o diviza”.
„Continuarea răspândirii acestor minciuni defăimătoare nu va distrage atenția de la eșecul rușinos al lui Sanchez de a-și administra țara”, a scris pe Twitter ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, ca reacție la interviul liderului spaniol.
„Ce ar avea Marocul de câștigat din asemenea tactici?”, a întrebat Sanchez. „Nu am primit nicio informație de la forțele de securitate spaniole sau de la serviciile noastre de informații care să pună la îndoială comportamentul autorităților marocane”.
„Această criză poate fi rezolvată doar prin cooperare”, a continuat el. „Dacă arătăm că nu avem încredere în Maroc, nu vom face decât să agravăm situația”.
Tensiuni în interiorul guvernului
Sanchez a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul său ar fi ignorat avertismentele serviciilor de informații și a minimalizat divergențele tot mai mari din executiv privind cine știa ce și în ce moment.
Săptămâna trecută, ministra apărării spaniolă, Margarita Robles, le-a spus parlamentarilor că Centrul Național de Informații, care se ocupă atât de informațiile externe și interne, cât și de contraspionaj, avertizase autoritățile că ar putea urma o creștere puternică a numărului de intrări ilegale.
Declarația a contrazis afirmațiile ministrului de interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska, care a susținut în repetate rânduri că guvernul nu avea cum să știe că urma să izbucnească o asemenea criză.
Luni, Sanchez a încercat să împace cele două versiuni, spunând că serviciile de informații observaseră o creștere a intrărilor ilegale în Ceuta în zilele dinaintea crizei, dar că niciunul dintre avertismente nu anticipase amploarea fenomenului. El a respins și criticile pentru faptul că a plecat în vacanță imediat după izbucnirea crizei.
„Și politicienii au dreptul să se odihnească, dar vă pot asigura că prim-ministrul nu se deconectează”, a spus Sanchez.
Premierul afirmase, anterior, că nu doar că va candida pentru un nou mandat, ci că intenționează să rămână la putere încă mulți ani. Luni, însă, a avut un ton mai prudent, spunând că va fi dispus să candideze din nou dacă Partidul Socialist îl va desemna candidat anul viitor.
Sanchez a adăugat că „intenția sa este să ducă mandatul până la capăt”, acesta urmând să se încheie anul viitor, dar a refuzat să excludă convocarea unor alegeri anticipate înaintea scrutinelor locale și regionale programate la nivel național în luna mai.
Deși a admis că „schimbarea este întotdeauna bună”, Sanchez a avertizat asupra posibilității ca partidul de extremă dreapta Vox să ajungă la putere.
„Vorbim despre un regres pe care l-am văzut și în alte părți ale lumii și pe care, bineînțeles, îl voi combate cu toate forțele pentru a împiedica să se întâmple și în țara noastră”.
