Într-o zi de martie, un român expulzat deja de două ori din SUA a intrat într-un magazin 7-Eleven din Toledo, Ohio, şi a montat, în secret, un dispozitiv numit „skimmer” la un POS, susţin procurorii americani. Bărbatul ar fi făcut parte dintr-o bandă criminală cu sediul în California, condusă de un compatriot poreclit „Piranha”. Scopul grupării era să fure banii din programul de cupoane alimentare de la clienţii care îşi foloseau cardurile de debit emise de guvern, scrie The Wall Street Journal.
Autorităţile afirmă că operaţiunea reflectă un mod de operare pe care grupările de crimă organizată româneşti îl folosesc în întreaga SUA pentru a fura sute de milioane de dolari din fondurile publice. Iar acest lucru este facilitat de faptul că SUA se bazează pe tehnologia învechită a benzii magnetice.
Astfel, o parte din banii furați este convertită în criptomonede şi trimisă în România, unde ajunge în proprietăţi imobiliare, jocuri de noroc şi la interlopi.
Hoții se bazează pe „constructori” care fabrică meticulos dispozitive de skimming pe care chiar şi comercianţii le pot trece cu vederea, spun anchetatorii. Banii furați sunt apoi folosiți pentru a plăti maşini de lux închiriate şi case cu piscine.
Din 2020, zeci de cetăţeni români au fost urmăriţi penal pentru furtul datelor de pe cardurile de ajutor social în diverse oraşe, precum McComb (Mississippi), Laurel (Maryland) şi Portland (Oregon). Peste 50 de persoane, multe dintre ele având legături cu România, au fost acuzate în sudul Californiei, unul dintre primele epicentre ale acestor infracţiuni şi locul în care îşi desfăşoară activitatea mulţi „constructori”.
În ciuda măsurilor dure luate de Administraţia Trump împotriva fraudei cu ajutoare sociale, infractorii şi-au diversificat tacticile, spun autorităţile. Aceştia folosesc boţi pentru a ghici numerele de cont ale beneficiarilor și efectuează tranzacţii false cu conturile de cupoane alimentare ale oamenilor prin intermediul unor aparate pentru carduri de credit clonate, apoi transferă fondurile în propriile conturi bancare.
„Din păcate, afacerea este în plină expansiune”, a spus Michael Peck, şeful Centrului Global pentru Operaţiuni de Investigaţii al Secret Service, care combate criminalitatea financiară.
Bandele românești le-au depășit pe cele somaleze
Eforturile Casei Albe s-au concentrat cel mai mult asupra comunităţii somaleze din Minnesota, cu zeci de condamnări care datează încă din perioada Administraţiei Biden. Însă, în ultimii ani, bandele româneşti au fost în prima linie a furturilor pe scară largă de prestaţii sociale, implicând dispozitive de skimming în întreaga SUA.
Infractorii exploatează o vulnerabilitate binecunoscută a cardurilor de tip EBT pe care majoritatea americanilor cu venituri mici le folosesc pentru a obţine ajutoare: tehnologia benzii magnetice, inventată în anii 1960.
Skimmerele, care se potrivesc perfect peste terminalele de plată şi arată aproape identic, captează electronic numărul contului şi codul PIN al utilizatorului în timpul unei achiziţii. Adesea, infractorii codifică datele pe carduri goale, apoi retrag numerar de la bancomate sau cumpără articole precum băuturi energizante pentru a le vinde pe piaţa neagră.
Majoritatea cardurilor de debit şi de credit de astăzi au microcipuri care sporesc securitatea antifraudă, iar multe permit plata prin simpla apropiere a cardului („tap-to-pay”), cea mai sigură metodă. Puţine state au alocat însă milioane de dolari pentru a trece la cardurile cu cip pentru transferul electronic de beneficii (EBT), care distribuie fondurile de asistenţă socială.
„Nebunia de a permite oamenilor să continue să folosească o cheie de cameră de hotel mult lăudată este similară cu donarea de bani românilor”, a declarat Haywood Talcove, director executiv al diviziei guvernamentale a LexisNexis Risk Solutions, care colaborează cu clienţi din sectorul public pentru a preveni frauda.
Orice tip de card de plată cu bandă magnetică este potenţial expus riscului, spun autorităţile, dar cardurile EBT sunt ţintele cele mai vulnerabile.
Hoții şi-au îndreptat atenţia asupra cardurilor de plată emise de guvern pe măsură ce beneficiile SNAP (Programul de Asistenţă Nutriţională Suplimentară, cunoscut de mult timp sub denumirea de „cupoane alimentare”) din perioada pandemiei au crescut exponenţial.
Nu există estimări oficiale recente privind suma de bani furată, însă Departamentul Agriculturii a declarat că guvernul federal a înlocuit beneficii în valoare de 360 de milioane de dolari furate de la 754.000 de gospodării între octombrie 2022 şi decembrie 2024, înainte ca Congresul să retragă această autoritate.
Un român s-ar fi dat cu sânge fals pe față
Deşi nu deţin monopolul, grupările române de crimă organizată domină reţeaua de fraude cu skimmere, afirmă oficialii. Liderii bandelor, care de obicei îşi au sediul în străinătate, conduc o ierarhie flexibilă, bazându-se pe membrii de rang inferior pentru sarcini mai riscante, precum instalarea skimmerelor. Aceştia se deplasează frecvent dintr-un oraş în altul sub nume false.
Instalarea la o casă de marcat durează câteva secunde, adesea în timp ce un hoţ blochează vederea casierului cu un obiect, cum ar fi un pachet de 12 role de prosoape de hârtie.
Ionuţ Ilie, un membru al unei bande, a folosit prosoape de hârtie pentru a ascunde instalarea dispozitivelor de skimming pe cititoarele de carduri de credit din California, susţin procurorii, potrivit Curţii Districtuale a SUA pentru Districtul de Nord al statului Ohio.
Mulţi români implicaţi în aceste infracţiuni se află ilegal în SUA, având vize expirate, neprezentându-se la audierile de azil sau trecând graniţa pe ascuns, ceea ce contribuie la refuzul includerii României în programul Visa Waiver.
Anul trecut, un cetăţean român a fost arestat când a încercat să reintre în SUA într-o ambulanţă mexicană, pretinzând că este un american rănit, arată dosarele judiciare. Agenţii au bănuit că avea sânge fals pe faţă și a fost pus sub acuzare după ce agenţii federali au stabilit că bărbatul, care avea o diplomă în economie, făcea parte dintr-un grup de hoţi care au folosit carduri false pentru a retrage 105.000 de dolari în Los Angeles din conturile deţinătorilor de carduri EBT din New York.
Românii au profitat de pandemie
Cunoştinţele tehnologice folosite de grupurile criminale datează din perioada Războiului Rece, când regimul comunist din România a pregătit o mulţime de ingineri, potrivit WSJ. Odată cu apariția internet-cafe-urilor, România a înregistrat, de asemenea, o creştere vertiginoasă a ratei criminalităţii cibernetice, ajungând la una dintre cele mai ridicate din lume, susţine Departamentul de Stat.
Până în 2015, spun autorităţile, escrocii români desfăşurau operaţiuni pe scară largă de skimming la bancomate în centrele turistice mexicane Cancún şi Cozumel.
Escrocii şi-au îndreptat însă atenţia asupra SUA în timpul pandemiei, pe măsură ce beneficiile SNAP au crescut vertiginos. Cheltuielile lunare medii în cadrul programului au atins 12 miliarde de dolari între aprilie şi septembrie 2020, o creştere de 61% faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Agriculturii.
California părea deosebit de profitabilă pentru bandele în formare, au afirmat autorităţile, deoarece locuitorii primesc beneficiile SNAP şi ajutorul social pe un singur card. Într-un magazin din San Diego, în 2023, hoţii au folosit beneficiile SNAP pentru a cumpăra paleţi întregi de Red Bull pentru a revinde băutura energizantă.
„Frauda cu cardurile EBT va continua să reprezinte o vulnerabilitate atât timp cât cardurile de ajutor social pot fi utilizate doar cu informaţiile stocate pe banda magnetică, fără securitatea suplimentară oferită de tehnologia cu cip”, a spus Sabrina Feve, procuror adjunct al Statelor Unite în San Diego şi o procuroare cu o activitate prolifică în combaterea acestor infracţiuni.
Feve a afirmat că natura descentralizată a bandelor româneşti le face mai greu de destructurat. Ea a remarcat că cei care se pricep să realizeze dispozitive de skimming sunt protejaţi în mod special de grupări, aceştia folosind rareori cardurile furate pentru a nu fi prinşi.
Colaborarea SUA-România
În colaborare cu agenţiile de aplicare a legii din SUA, autorităţile române iau măsuri pentru a confisca bunurile din România dobândite cu venituri obţinute din skimming.
„Luptăm împotriva lor”, a spus Maria Rîmniceanu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi a Terorismului (DIICOT) din România.
Spre exemplu, autorităţile au pus sechestru pe o casă de aproximativ 230 de metri pătraţi din Transilvania de la un bărbat acuzat de autorităţile române că a condus, din Europa, o operaţiune de skimming în SUA şi care a fost condamnat pentru spălare de bani.
Unii experţi în fraudă susţin că SUA ar trebui să renunţe la cardurile EBT şi să treacă la plăţile prin portofelul mobil, având în vedere creşterea criminalităţii bazate pe boţi şi a altor metode de furt al datelor.
„Cardurile cu cip nu vor rezolva problema”, a declarat Mark Haskins, care a anchetat până anul trecut fraudele din cadrul programului SNAP în calitate de şef al secţiei de investigaţii speciale din cadrul Departamentului Agriculturii.
Aproape 700 de skimmere au fost găsite
Dispozitivele de skimming devin din ce în ce mai sofisticate. Multe dintre ele sunt dotate cu transmiţătoare Bluetooth care permit bandelor să preia datele furate prin intermediul smartphone-urilor, fără a mai fi nevoie să recupereze dispozitivele.
„Dispozitivele pot rămâne nedetectate pe un terminal de plată timp de un an”, spune Vincent Porter, analist financiar al Secret Service, menţionând că un singur dispozitiv de copiere a datelor „poate compromite mii de carduri”.
Secret Service caută acum, în mod regulat, dispozitive de copiere a datelor în oraşele din SUA, instruind în acelaşi timp comercianţii să le identifice. Până în prezent, 70 de operaţiuni de verificare au dus la confiscarea a 694 de dispozitive de copiere a datelor, a declarat agenţia, prevenind fraude estimate la 720 de milioane de dolari.
Patru români au ajuns la închisoare
Procurorii susţin că grupul care a acționat în Toledo ajunsese în Ohio la sfârşitul lunii februarie. Un bărbat, Ionuţ Ilie, a fotografiat în secret terminalele de plată din mai multe magazine din Ohio şi a trimis fotografiile în California, unde Valentin Velicu conducea un atelier de fabricare a dispozitivelor de copiere a datelor de pe carduri chiar de acasă, se afirmă într-o declaraţie sub jurământ.
Un al treilea presupus membru al grupului, Dragoş Vasile, s-a dus la scurt timp la un oficiu poştal din California, spun procurorii, pentru a trimite prin poştă dispozitive de copiere personalizate şi acte de identitate false către Ionuț Ilie, care opera sub numele de Morgan Anderson.
Procurorii susţin că a instalat dispozitive de copiere în mai multe magazine din zona Toledo şi Cleveland la începutul lunii martie.
Cu ajutorul unor informatori, Ilie, Velicu, Vasile şi un al patrulea bărbat de origine română au fost reţinuţi. Presupusul lider al grupului, Constantin Ion, poreclit „Piranha”, a fost pus sub acuzare, dar nu a fost arestat.
Cei patru bărbaţi aflaţi în arest au pledat „nevinovat” şi vor fi judecaţi în ianuarie. Avocatul lui Ilie a declarat pentru The Wall Street Journal că acesta îşi susţine nevinovăţia, în timp ce avocaţii celorlalţi trei au refuzat să comenteze sau nu au răspuns.
Pentru a-i împiedica pe infractori, autorităţile din Ohio au introdus, în luna mai, diverse funcţii de blocare a cardurilor pentru beneficiarii programului SNAP, în scopul protejării banilor. De asemenea, legislativul din Ohio a adoptat o nouă lege care impune utilizarea cardurilor cu cip pentru acordarea beneficiilor.
„Problema este suficient de gravă încât are un impact negativ semnificativ asupra celor mai vulnerabili cetăţeni ai noştri”, a declarat Matt Damschroder, directorul programului SNAP din Ohio.
Tranziţia la cardurile cu cip va costa cel puţin 20 de milioane de dolari, a spus el, costuri suportate în mare parte de stat, iar implementarea completă a noilor carduri ar putea dura trei ani.
