Bucuria lui Emmanuel Macron după ce îi va fi trecută în sfârșit legea bugetului pe 2026 nu va fi de prea lungă durată pentru că odată ce ea se aprobă, președintele francez va intra în faza de „rață șchioapă” a președinției sale, scrie Politico. Mandatul lui Macron se încheie în primăvara anului viitor.
Termenul de „rață șchioapă” reprezintă o formulă din terminologia politică americană, deseori împrumutată și în cea europeană, și se referă la un politician, cel mai adesea președinte, care se află la finalul de mandat, nu mai poate candida, și are deja un succesor ales sau în curs de a fi ales. În general, președinții aflați în această „fază” a mandatului au pierdut deja și încrederea parlamentului sau votanților sau au majorități ostile în parlament. În SUA, de exemplu, un președinte care pierde decisiv alegerile intermediare (care au loc la mijlocul mandatului său, mid-terms - n. red.), este deseori deja numit „rață șchioapă”.
Actuali și foști miniștri, parlamentari și consilieri politici – inclusiv trei aliați ai președintelui Franței – au declarat pentru Politico că lupta pentru legea bugetului s-a încheiat și că îngrijorările cetățenilor furioși și piețelor „zgribulite” au fost temperate.
De acum, politica franceză va intra în ciclul său electoral, treaba dificilă a construirii de legi intrând pe linie moartă până la mijlocul anului viitor, când republica va avea un nou președinte.
Mai întâi, se vor organiza alegeri municipale, luna viitoare. Atunci, electorii francezi din cele peste 35.000 de comune vor alege primari și consilii locale. Apoi, toată atenția se va îndrepta spre cursa cea mai importantă – cea pentru puternica și prestigioasa președinție a Franței.
Macron nu mai poate candida din nou, având deja două mandate câștigate, iar sondajele arată că el va fi, foarte probabil, înlocuit de un candidat al extremei drepte. Totuși, încă e loc de surprize în anul care a mai rămas.
În acest sens, e de amintit anul 2017, când așteptările erau că președinte va deveni conservatorul Francois Fillon – un scandal de corupție mai târziu, însă, politica franceză s-a resetat din temelii, iar la Elysee a ajuns Emmanuel Macron și al său partid centrist, dar anti-sistem.
Sfârșitul politic al lui Emmanuel Macron
„Este finalul mandatului lui Macron”, spune un fost consilier apropiat al premierului Lecornu, referindu-se la votul pe legea bugetului.
Gabriel Attal, fost prim-ministru și un aliat important al lui Macron, acum șef al partidului, a confirmat într-un interviu pentru presa franceză, luna trecută, că le-a spus colegilor săi că sfârșitul epopeei bugetului marchează „finalul” celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron.
„Susțin în continuare ce am spus”, a declarat Attal în presa franceză.
Ca președinte al republicii, Emmanuel Macron va continua să exercite o puternică influență în zona politicii externe și apărării, două domenii care îl vor ține pe scena globală, având în vedere haosul provocat de președintele SUA.
În ce privește politica internă, Emmanuel Macron a pierdut putere și influență mai ales după alegerile anticipate din 2024, care au produs un parlament instabil, fără o majoritate evidentă.
„De la premier la președinte”
Lecornu a reușit să evite soarta celor doi predecesori ai săi, adică demiterea de către parlament, prin propriul său talent în a face politică și prin compromisurile și deciziile îndrăznețe pe care le-a luat.
Printre ele s-a numărat suspendarea reformei pensiilor, proiectul lui Macron, și încălcarea promisiunii de a nu folosi o „portiță” juridică pentru forțarea adoptării legii bugetului.
„Lecornu a fost suficient de dibace să treacă peste această fază a bugetului și să o livreze bine. E de apreciat, mai ales având în vedere că Barnier și Bayrou nu au reușit să o facă. A făcut cu o abilitate considerabilă”, a declarat un consilier guvernamental, sub rezerva anonimatului.
Dar decizia lui Lecornu de a prioritiza măsuri necontroversate în săptămânile următoare arată dificultățile cu care se va confrunta în viitor.
Aceste priorități includ definirea separației dintre puterea centrală și cea locală, optimizarea și centralizarea ajutoarelor sociale și pregătirea planurilor fiscale pentru 2027, în încercarea de a evita repetarea crizelor din 2025.
Lecornu a spus în mod repetat că guvernul său trebuie să fie deconectat de cursa prezidențială, dând vina pe „apetitul partizan pentru scandal” pentru criza legii bugetului și pentru colapsul guvernului său „de 14 ore”, înlocuit ulterior cu un guvern ceva mai agreabil pentru opoziție.
Mathieu Gallard, expert în sondaje la Ipsos, a declarat că Lecornu a devenit în mod clar un candidat prezidențial viabil, dar a precizat că saltul de la premier la președinte este mereu „dificil”.
Un lider parlamentar a fost mai puțin optimist în ce-l privește pe prim-ministru – acel „apetit pentru scandal” despre care chiar el a avertizat îl vor costa funcția până la următoarele alegeri.
„Lecornu are foarte puțini prieteni, iar acum că bugetul a trecut, toate grupurile politice vor vrea să se distreze încercând să-l dea jos de la guvernare. Vor să-și marcheze teritoriul până înainte de alegerile prezidențiale”, a declarat sursa citată.
Ştiri video recomandate
