Germanii au ieșit în stradă cu miile după victoria istorică a AfD-ului în land-ul Saxonia-Anhalt, într-un semnal de avertisment asupra pericolului reprezentat de formațiunea extremistă. Partidul ar putea să mai câștige încă două alegeri regionale, programate pentru sfârșitul lunii. Manifestanții adunați la Poarta Brandenburg din Berlin au participat la un protest pașnic în sprijinul democrației și împotriva AfD, formațiune anti-imigrație și pro-rusă care a cerut deportarea în masă a solicitanților de azil și reducerea sprijinului acordat de stat energiei regenerabile și televiziunii publice, scrie The Guardian, miercuri.
Partidul a obținut, duminică, cel mai bun rezultat al său înregistrat vreodată într-un scrutin regional, în land-ul estic Saxonia-Anhalt, fost parte a RDG, și abordează cu un avânt considerabil alegerile din capitală și din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, regiune de pe coasta Mării Baltice. Aceste alegeri sunt programate pentru data de 20 septembrie.
Poliția a estimat numărul protestatarilor la 5.000, în timp ce organizatorii au afirmat că au participat peste 14.000 de persoane, în cadrul unei campanii de mobilizare a alegătorilor împotriva AfD.
„Fascismul nu este o alternativă”, „Opriți AfD-ul nazist: stop rasismului și reducerilor serviciilor sociale” și „Istoria ne privește”, au fost mesajele inscripționate pe pancartele germanilor protestatari.
„Nu trebuie să acceptăm în tăcere”
Cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor, participanții la protestul din Berlin au avertizat împotriva resemnării și cinismului după rezultatul șocant de duminică.
Cele aproape 44% din voturi obținute de AfD în Saxonia-Anhalt, cel mai bun rezultat al unei formațiuni nativiste din Germania după perioada nazistă, reprezintă „o rușine care te umple de furie și consternare”, a declarat, de pe scenă, Jens-Christian Wagner, directorul memorialului fostului lagăr nazist de concentrare Buchenwald.
Wagner a avertizat că AfD, deși a ratat la limită majoritatea absolută, se află în pragul preluării puterii în Saxonia-Anhalt, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru extrema dreaptă după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest lucru „nu trebuie acceptat în tăcere”, a spus el.
Max Schneller, în vârstă de 17 ani, membru al formațiunii Linke, de stânga, și originar din Saxonia-Anhalt, a declarat că activiștii din land se vor opune oricăror încercări ale unui guvern AfD de a viza minoritățile. „Nu vom începe să ne clasificăm vecinii după origine, religie sau culoarea pielii. Suntem prea umani pentru a urî”, a spus el în aplauzele puternice ale mulțimii.
AfD mai are nevoie de trei voturi pentru a obține sprijinul necesar formării unui guvern sub conducerea candidatului său, Ulrich Siegmund, un personaj combativ și foarte prezentă în presă, care speră să atragă parlamentari nemulțumiți din celelalte partide aflate în poziția de a decide cine va forma guvernul.
Serviciul german de informații interne clasifică din 2023 filiala partidului din acest land drept extremistă de dreapta, afirmând că aceasta reprezintă o amenințare la adresa normelor și ordinii constituționale democratice.
Sute de protestatari împotriva AfD s-au adunat și la Potsdam, în apropiere de Berlin, iar manifestații au fost organizate și la Munster, Gottingen, Dresda, Aachen, Bamberg, Darmstadt și Halberstadt, în Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut aproape jumătate din voturi, potrivit presei locale.
La Halle, al doilea oraș ca mărime din regiune, grupări de stânga și organizații ale societății civile mențin o tabără de protest încă din ziua alegerilor.
AfD are șanse mari să câștige alegerile în alt stat din fosta RDG
AfD conduce în sondajele privind intențiile de vot din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu aproximativ 35%. Partidul Social-Democrat (SPD), de centru-stânga, condus în land de Manuela Schwesig, a revenit însă spectaculos în sondaje pe parcursul verii și depășește acum 30%.
La Berlin, unul dintre cele 16 landuri ale Germaniei, situația este mai echilibrată, mai multe partide disputându-și primul loc. Capitala este guvernată în prezent de o coaliție între conservatorii creștin-democrați (CDU) și SPD.
CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a cărui nepopularitate record ar fi cântărit greu în decizia alegătorilor din Saxonia-Anhalt, are un avans infim în capitală, cu aproximativ 20%.
Foarte aproape se află Linke, care și-a concentrat campania asupra creșterii explozive a costurilor locuințelor, și AfD, urmate de SPD și Verzii ecologiști, ambele formațiuni situându-se în jurul valorii de 15%.
Merz a promis că va rămâne în funcție și va continua să lupte pentru adoptarea unui amplu pachet de reforme dificile, argumentând că singura modalitate de a învinge AfD este relansarea celei mai mari economii a Europei și repararea unui sistem de protecție socială tot mai șubred.
SPD, partenerul mai mic din coaliția sa, a indicat însă că este dispus să renunțe la unele dintre cele mai nepopulare măsuri pentru a consolida sprijinul pentru guvernul aflat sub presiune.
Analiștii spun că această dispută ar putea destabiliza și mai mult fragila coaliție.
