În această săptămână, președintele rus Vladimir Putin a transmis de la Beijing un mesaj clar Ucrainei și aliților săi europeni: Moscova se va menține neabătută pe aceeași linie, pentru că acum se bazează și pe niște prieteni puternici. La summitul dictatorilor din China, Putin s-a afișat cu noii săi aliați care îl ajută acum să continune războiul din Ucraina atâta timp e nevoie și cu cu câtă cruzime e capabil liderul de la Kremlin. Iar acești aliați pe care se bazează Putin sunt președintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi, președintele iranian Masoud Pezșkian și liderul nord-coreean, Kim Jong Un, se arată într-o analiză CNN.
După mai bine de trei ani și jumătate de război în Ucraina, Rusia ar fi fost incapabilă acum să mențină actualul ritm al ostilităților, fără bani veniți din China și india, fără arme iraniene și, într-o oarecare măsură, fără resurse umane provenite din Coreea de Nord.
Summitul de la Beijing și parada militară a armatei chineze au transmis lumii un mesaj care se extinde dincolo de granița războiului ruso-ucrainean.
![]()
Vladimir Putin, alături de Xi Jinping, în timpul paradei militare din Beijing. Foto: Profimedia Images
Șefii de stat prezenți la Beijing văd acum ocazia vieții lor: aceea de a pune capăt dominației mondiale a Occidentului. Iar Europa are acum toate motivele să se îngrijoreze că se află fix în bătaia puștii.
În aceste condiții, Europa trebuie să-și regândească securitatea. În ultimii trei ani, liderii europeni au încercat să-l izoleze pe Putin și să-i „sufoce” economia. Între timp, europenii au realizat că trebuie să se obișnuiască și cu ideea că SUA s-ar putea să nu mai fie aliatul de nădejde de până acum, odată cu venirea lui Donald Trump la putere.
„Rusia încearcă să arate că, în ciuda izolării ei de către lumea occidentală, continuă să aibă parteneri și aliați care reprezintă țări cu economii puternice și că această izolare nu înseamnă că economia Rusiei se va prăbuși sau că Rusia nu va fi în stare să-și susțină efortul de război”, a declarat pentru CNN Natia Seskuria, de la Institutul Regal pentru Studii Strategice (RUSI) din Londra.
Mesajul plin de „cele mai calde urări” pe care Trump i l-a tranmsis lui Xi
Astfel, ordinea internațională stabilită la finalul Războiului Rece e în risc de a fi răsturnată.
SUA lui Trump pune acum „America, pe primul loc”. Europa se confruntă, de asemenea, cu propriii săi demoni, precum ascensiunea extremei drepte și recesiunea economică.
În aceste condiții, țări precum Rusia, China sau India văd o fereastră de oportunitate.
Iar Trump pare a fi recepționat mesajul:
„Vă rog să trimiteți cele mai calde urări lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un, în condițiile în care conspirați cu toții împotriva Statelor Unite ale Americii”, a transmis Trump într-un mesaj adresat liderului chinez, Xi Jinping.
În prezent, conform datelor Trezoreriei SUA, companiile chineze și indiene furnizează Rusiei așa-numitele „tehnologii duale” sau tehnologii cu dublă utilizare: civilă și militară. Printre acestea se numără și foarte prețioasele cipuri folosite în echipamentele de telecomunicații pe care Rusia nu le poate achiziționa direct de pe alte piețe din cauza sancțiunilor occidentale.
„E de ajuns să te uiți la numărul de componente chinezești din dronele rusești care cad în Ucraina, pentru a vedea ce furnizor important e China”, a declarat John Lough, din cadrul insitutului de studii strategice New Eurasian Strategies Centre.
În același timp, nici Ucraina și nici partenerii săi europeni nu doresc să supere prea tare China sau India, deoarece, dacă există cineva care ar putea pune o presiune reală pe Putin (în lipsa unor acțiuni mai ferme din partea lui Trump), atunci aceștia sunt exact liderii chinez și indian.
Iranul și Coreea de Nord au ajutat și ele Rusia în războiul împotriva Ucrainei: Teheranul a oferit know-how-ul necesar fabricării de drone kamikaze Gheran, care sunt, în esență, variantă rusească a dronei iraniene Shahed.
Coreea de Nord a trimis chiar câteva mii de militari în regiunea rusă Kursk pentru a ajuta armata rusă să lupte împotriva trupelor ucrainene.
„Avem un grup de țări care, deși nu sunt neapărat în relații prietenoase, au un țel strategic comun și sunt în stare să se alieze pentru a arăta SUA și aliaților săi că reprezintă o forță de temut”, a spus Louhg.
În aceste condiții, Europa s-a văzut nevoită să-și sporească cheltuielile pentru înarmare și lucruri care păreau de neconceput acum câțiva ani - precum anunțul Germaniei de a-și modifica Constituția pentru a spori cheltuielile militare, sau accederea Finlandei și Suediei în NATO - au loc acum sub ochii noștri, tocmai din cauza acestor noi schimbări de pe scena geopolitică.