O banală răceală, un guturai sau o răguşeală. Cei mai mulţi români nici nu mai merg la medic pentru o astfel de problemă, preferând să apeleze la sfatul unui farmacist sau, şi mai rău, să se trateze singuri cu antibiotice. O decizie greşită, după cum arată cel mai recent raport al Agenţiei Europene a Medicamentului, care dă poporul nostru ca exemplu negativ atunci când scrie despre rezistenţa crescută a bacteriilor la antibiotice, datorată consumului exagerat de astfel de medicamente, în situaţii în care nu sunt necesare.
Printre bacteriile cele mai rezistente se numără Klebsiella, răspunzătoare pentru infecţiile urinare sau pneumonie, care, în peste 50% din cazuri nu mai poate fi tratată cu antibioticele obişnuite, cefalospoinele, la pacienţii români.
În România, baccilul E. coli, care produce infecţii digestive, este rezistent în proporţie de 30% la cefalosporine, potrivit raportului, iar streptococul nu mai poate fi tratat cu penicilină, ca pe vremuri, în peste 20% din cazuri.
În cazul Stafilococului auriu, responsabil de bronşite, faringite sau chiar toxinfecţii alimentare, situaţia este şi mai gravă. Meticilina, antibioticul obişnuit folosit în tratarea acestor boli, nu mai dă rezultate în peste 50% din cazuri, iar procentul este în urcare, după cum arată raportul.
În mod normal, pacienţii care suferă de o infecţie cu astfel de bacterii ar trebui să primească tratament, în urma efecturăii unei antibiograme. Procedura constă într-un examen de secreţie şi cultura bacteriei, care este ?tratată? cu diferite antibiotice, pentru a se stabili la care este rezistentă. Medicii de familie din România spun însă că, din cauza presiunilor multor pacienţi, se întâmplă să recomande antibiotice şi fără antibiogramă.
Vezi raportul complet
Antena3.ro
